Senatul francez a propus miercuri creșterea efortului bugetar pentru armată, votând în comisia de specialitate o anvelopă de 14 miliarde de euro suplimentare până în 2030, în plus față de cele 436 de miliarde solicitate de guvern prin actualizarea legii de programare militară, relatează AFP.

Într-un context marcat de războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, senatorii vor să meargă mai departe decât executivul.

'Ceea ce ni se propune astăzi, este o programare care ne permite doar să securizăm legea de programare precedentă', și-a exprimat regretul într-o conferință de presă președintele Comisiei de apărare, Cédric Perrin, din formațiunea Republicanii, care dorește să dea mai multă ambiție legii de programare militară și să o aducă 'în coerență cu amenințările pentru care ne pregătește guvernul'.

Comisia a adoptat în cursul dimineții un proiect de lege care actualizează marile orientări ale țării în materie de apărare și mijloace pentru armată care urmează, în versiunea sa guvernamentală, să ridice la 436 miliarde de euro cheltuielile militare prevăzute până la sfârșitul deceniului.

Senatul se pronunță pentru un efort superior - de 450 de miliarde de euro - și dorește ca bugetul armatei să reprezinte în 2030 cel puțin 2,7% din PIB, față de 2,5% în proiectul adoptat în ultimele zile de Adunarea națională.

Camera superioară propune astfel menținerea în fiecare an până în 2030 suma angajată în 2026 pentru apărare, respectiv 6,7 miliarde de euro.

'Încercăm să repartizăm această progresie, pentru a face în așa fel încât efortul să fie împărțit între perioada 2026-2030 și perioada 2030-2035', a afirmat Perrin.

În materie de materiale militare, comisia Senatului dorește creșterea numărului lor sau dezvoltarea în domenii precum drone sau capacitate de lovire în profunzime. Aceasta și-ar dori, de pildă, să sporească flota Forțelor Navale cu trei fregate suplimentare până în 2035, ridicând numărul lor total la 18.

Fiind vorba despre capacități de lovire în profunzime, comisia dorește dezvoltarea unor rachete balistice convenționale cu o rază de acțiune de 2.500 km și de rachete balistice aer-sol cu o rază de 1.000 de kilometri. 'Am văzut în Orientul Mijlociu, în principal prin utilizarea sa de către Israel, că această rachetă aerobalistică de 1.000 km este în mod special eficientă. Este o componentă care ne lipsește', a precizat el.

În ceea ce privește lansatoarele de rachete unitare, capabile să trimită proiectile la peste 80 km, Senatul vrea să crească ținta de achiziție actuală, aflată între 13 și 26, la un minim de 26, putând ajunge la 52.

O dezbatere va avea din loc în hemiciclu începând de marți, în prezența ministrului Catherine Vautrin, care va putea să-și dea avizul asupra propunerilor senatorilor. Un vot solemn asupra întregului text este prevăzut pentru 9 iunie.

Acest text, care conține și alte măsuri precum crearea unui nou regim de excepție în caz de amenințare 'gravă și actuală', nu este totuși decât o recomandare, întrucât investițiile reale pentru armată trebuie votate în fiecare an prin legea bugetului.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Irina Giurgiu)