Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Negocierile privind viitorul cadru financiar multianual post-2027 al Uniunii Europene se anunță extrem de dificile, iar pentru România vor fi cu atât mai complicate cu cât experiența a arătat că ''nu știm să facem reforme și să luăm bani'', a declarat miercuri, pentru AGERPRES, eurodeputatul Nicolae Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European.

''Se va negocia foarte dur, în sensul că acest buget ar urma să fie legat de proiecte și de reforme, adică un fel de PNRR-izare a bugetului european, ceea ce pentru mine ar fi catastrofal. Îmi cer scuze, dar experiența arată că noi nu știm să facem reforme și să luăm bani și, dacă totul va depinde de asta, va fi o catastrofă pentru România. Faptul că noi nu am accesat atâția bani pe care i-am avut pe mână ne va reduce anvelopa financiară, pentru că statele membre care plătesc zic 'Păi de ce să vă dăm, pentru că și-așa nu ați cheltuit?'. Așadar, există un efect pervers al lipsei noastre de reușită'', a explicat Ștefănuță, care este membru al grupului Verzilor din Parlamentul European.

Parlamentul European și-a aprobat poziția de negociere pentru bugetul 2028-2034 în luna aprilie a acestui an. Deputații europeni au cerut ca următorul buget multianual să fie echivalent cu 1,27% din venitul național brut al UE. De asemenea, ei au solicitat ca datoria pentru fondul de redresare Next Generation EU (0,11% din venitul național brut) să fie achitată din fonduri separate de cele destinate programelor operaționale de care beneficiază cetățenii.

Suma propusă de Parlamentul European ar implica o majorare cu aproximativ 10% a bugetului propus de Comisia Europeană. Membrii PE susțin că suma reprezintă minimum necesar de care UE are nevoie pentru a-și onora angajamentele, a răspunde așteptărilor cetățenilor și a aborda provocările majore.

Eurodeputații nu au propus modificări substanțiale ale structurii simplificate propuse de Comisie. Totuși, ei se opun ferm renaționalizării bugetului UE și atenționează că modelul Comisiei Europene ce sugerează un plan individual pentru fiecare stat membru ar putea slăbi politicile UE, ar reduce transparența și ar crea concurență între beneficiari.

În schimb, membrii PE solicită să fie alocate sume distincte care să finanțeze diversele politici din cadrul planurilor de parteneriat național și regional, politica agricolă comună și politica în domeniul pescuitului, dar și regiunile ultraperiferice, politica de coeziune, Fondul Social European și afacerile interne.

Deputații europeni doresc și ca autoritățile regionale și locale să fie implicate pe deplin în planificarea și aplicarea programelor.

PE sprijină propunerea Comisiei de a dubla fondurile alocate pentru a consolida competitivitatea, capacitatea de apărare și inovarea UE, tranziția digitală și tranziția verde, infrastructura, sănătatea, educația și cultura. Ei cer însă să fie alocate mai mult multe fonduri programelor esențiale precum Fondul European pentru Competitivitate, Orizont Europa, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, Erasmus+, AgoraEU și Mecanismul de Protecție Civilă.

Comisia Europeană a propus și o majorare a fondurilor destinate acțiunilor externe, însă deputații europeni o consideră insuficientă, având în vedere amploarea provocărilor și amenințărilor externe. Așadar, ei solicită să fie majorată finanțarea pentru extinderea UE, dezvoltare, sprijinirea Ucrainei, cooperarea multilaterală și ajutorul umanitar.

Eurodeputații au atras atenția și asupra faptului că respectarea valorilor UE și a statului de drept trebuie să reprezinte o condiție prealabilă pentru accesarea fondurilor europene și că beneficiarii finali nu ar trebui penalizați dacă guvernele țărilor lor încalcă statul de drept.

Parlamentul European este pregătit să înceapă negocierile cu Consiliul referitoare la regulamentul care stabilește structura și principalele sume aferente bugetului pe 2028-2034. Negocierile pot fi inițiate după ce Consiliul va aproba poziția comună în numele statelor membre UE. Cu toate acestea, bugetul poate fi aprobat numai cu acordul Parlamentului European. AGERPRES/(A - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)