Mai multe organizații neguvernamentale au anunțat luni că au reclamat Austria la Comisia Europeană, cerând deschiderea unei proceduri de infringement (constatare a neîndeplinirii obligațiilor) care să oblige guvernul de la Viena să pună capăt suspendării dreptului la reîntregirea familiei, transmite AFP.

'Înghețarea' dreptului respectiv al refugiaților a fost decisă în iulie anul trecut pe termen de șase luni, apoi prelungită până în iulie anul acesta.

Reclamanții consideră că măsura încalcă legislația Uniunii Europene, arată comunicatul semnat de patru ONG, printre care Diakonie.

Ei cer o decizie a Curți de Justiție a Uniunii (CJUE), deoarece guvernul austriac a decis 'unilateral' să nu mai aplice directiva europeană privind reîntregirea familiei.

În 2023 și 2024, conform datelor oficiale, în Austria au intrat cu ajutorul prevederilor privind reîntregirea familiei peste 17.000 de oameni, la o populație de 9,2 milioane. Majoritatea beneficiarilor au fost copii, proveniți în special din Siria.

Ministerul de interne de la Viena a declarat că 'acest aflux enorm impune o povară pentru educație, sănătate, asistența socială, integrare și crește delincvența juvenilă'. Instituția a apreciat că sunt periclitate menținerea ordinii publice și protecția securității interne.

Inițial, au fost implementate teste de ADN și a fost verificată mai riguros autenticitatea documentelor, ceea ce a redus numărul de sosiri pentru reîntregirea familiei de la 1000 în februarie 2024 la 60 în aceeași lună din 2025. Ulterior, după ce în primul trimestru din 2025 în Austria au intrat pe această cale administrativă 401 imigranți, în perioada corespunzătoare din 2026 s-au înregistrat doar 25 de sosiri, a menționat duminică ministerul de interne.

Intenția declarată a autorităților austriece este de a implementa un sistem de 'cote' pentru reîntregirea familiilor, pornind de la un nivel 'foarte redus' în perioada imediat următoare.

Asociațiile reclamante susțin că executivul de coaliție de la Viena nu a reușit să demonstreze că este necesară derogarea de la drepturile fundamentale, nu recunoaște obligația de cooperare legală în UE și nu respectă statul de drept. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Simona Aruştei)