Un nou demers menit să impună sancțiuni ale Uniunii Europene contra Israelului nu a reușit să strângă suficient sprijin în rândul statelor membre, a declarat marți șefa diplomației europene Kaja Kallas după reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE de la Luxemburg, transmite dpa.

Spania, Belgia și Irlanda au fost printre țările care au pledat pentru o atitudine mai fermă a blocului comunitar față de Israel, după ce anul trecut s-au pronunțat pentru retragerea avantajelor comerțului liber.

Totuși, ministrul de externe german Johann Wadephul a afirmat că astfel de măsuri ar fi ''nepotrivite''.

Wadephul a adăugat că acest lucru nu înseamnă că nu ar trebui discutate cu Israelul chestiuni esențiale, el dând ca exemple introducerea recentă a pedepsei cu moartea și actele de violență comise de coloniști în Cisiordania.

''Mă aștept ca guvernul israelian ca întreg să contracareze această violență mai clar, mai ferm și cu toate mijloacele disponibile în conformitate cu statul de drept'', a spus demnitarul german.

Nu trebuie să existe nicio anexare în Cisiordania, a susținut Wadephul.

Germania este unul dintre aliații din UE cei mai apropiați ai Israelului. Totuși, alte țări membre UE, precum Spania, au fost până acum mult mai critice față de acțiunile guvernului israelian în Fâșia Gaza, Cisiordania, Liban și Iran.

Șeful diplomației spaniole Jose Manuel Albares i-a cerut Uniunii Europene să ia măsuri mai ferme împotriva Israelului, solicitând ca retragerea beneficiilor acordate în cadrul acordului de liber schimb - o măsură deja discutată anul trecut - să fie readusă în discuție.

El a afirmat că UE își va pierde credibilitatea dacă nu îi poate spune Israelului că este nevoie de o schimbare de atitudine și a condamnat încălcările încetării focului în Fâșia Gaza și extinderea așezărilor ilegale israeliene în Cisiordania.

Albares a calificat acțiunile israeliene în Liban drept un ''război de invadare cu încălcarea dreptului internațional, implicând bombardarea la întâmplare''.

Ca posibil compromis în disputa internă referitoare la sancțiunile potențiale contra Israelului, Franța și Suedia au propus limitarea importurilor de produse din așezările ilegale israeliene din teritoriile palestiniene.

Kaja Kallas a menționat că această propunere nu beneficiază de sprijin suficient. Suspendarea completă a acordului de parteneriat între UE și Israel ar avea nevoie de unanimitatea celor 27 de state membre.

Majoritatea calificată presupune îndeplinirea simultană a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre votează pentru (adică 15 din actualele 27 de state membre) și acele state membre reprezintă cel puțin 65% din populația totală a UE.

Consiliul UE trebuie în voteze în unanimitate într-o serie de chestiuni pe care statele membre le consideră sensibile. În aceste cazuri, fiecare stat membru are drept de veto. În cazul votului cu unanimitate, abținerea nu împiedică luarea unei decizii.

Unanimitatea se aplică, de exemplu, în ceea ce privește politica externă și de securitate comună, acordarea de noi drepturi cetățenilor UE, extinderea Uniunii Europene, finanțele UE (resursele proprii și bugetul pe termen lung al UE), armonizarea impozitării indirecte și anumite măsuri în domeniul justiției și afacerilor interne, precum și al protecției sociale. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)