Legislatorii argentinieni au adoptat joi o reformă care vizează 'diluarea' legii care protejează ghețarii pentru a permite mineritul, un proiect extrem de sensibil al președintelui Javier Milei, care a stârnit îngrijorare în rândul ecologiștilor, informează AFP.

Acest vot marchează o nouă victorie legislativă pentru Javier Milei în campania sa de descentralizare, deja consolidată în februarie prin aprobarea unei reforme care flexibilizează legislația muncii.

Camera Deputaților a adoptat reforma legii ghețarilor cu 137 de voturi pentru, 111 împotrivă și trei abțineri, după aproape 12 ore de dezbateri parlamentare. Legislația, care oferă provinciilor o mai mare libertate în definirea ariilor protejate și autorizarea sau interzicerea activității economice și miniere în cadrul acestora, fusese deja aprobată de Senat în februarie.

'De acum înainte, țara noastră și-a recăpătat un adevărat federalism de mediu și o politică inteligentă și suverană pentru exploatarea resurselor sale', a declarat președintele Milei într-un comunicat după vot.

Liderul ultraliberal a susținut că modificarea legii în vigoare din 2010 a fost un pas necesar pentru a atrage investiții în minerit: 'Ecologiștii hotărâți să împiedice progresul Republicii Argentiniene au pierdut din nou', a declarat el.

Miercuri seară, la Buenos Aires, înainte de vot, câteva mii de oameni s-au adunat în piața Parlamentului: activiști de mediu, dar și o mulțime diversă anti-Milei, inclusiv partide radicale de stânga și pensionari care luptă pentru pensiile lor, a observat AFP.

'Apa valorează mai mult decât aurul!' și 'Un ghețar distrus nu se întoarce niciodată!' au fost printre sloganurile de pe pancartele de la demonstrație, care au dus la încăierări între poliție și protestatari.

Tot miercuri, activiști ai Greenpeace au urcat pe o statuie reprezentând republica, din fața Parlamentului, și au desfășurat un banner uriaș pe care scria: 'Deputați, nu-i trădați pe argentinieni. Nu vă atingeți de Legea Ghețarilor'. Cel puțin șapte activiști au fost arestați.

Conform unui inventar național din 2018, Argentina are aproape 17.000 de corpuri de gheață mai mari de un hectar.

În februarie, Senatul a aprobat reforma care ar oferi provinciilor o mai mare marjă de manevră - Argentina este un stat federal - pentru a defini zone 'strategice' sau 'relevante' protejate și, în consecință, pentru a autoriza sau interzice activitatea economică, în special mineritul.

Pentru susținătorii săi, reforma își propune să clarifice criteriile pentru definirea unei zone periglaciare exploatabile economic, despre care spun că generează în prezent interpretări arbitrare și dispute nesfârșite.

Cu alte cuvinte, un obstacol în calea investițiilor și a ocupării forței de muncă, potrivit lui Javier Milei, cunoscut pentru faptul că respinge nu schimbările climatice în sine, ci rolul omului în acestea. La sfârșitul anului 2025, apărând reforma, el i-a atacat pe 'ecologiștii care ar prefera să murim de foame, dar să lăsăm resursele naturale ale Argentinei neatinse'.

În schimb, oponenții reformei sunt îngrijorați de principiul 'relevanței hidrice', care ar fi lăsat la discreția autorităților provinciale. 'Aceasta echivalează cu diminuarea rolului științific și subordonarea acestuia deciziilor politice', potrivit lui Pablo Villagra, directorul unui institut argentinian care studiază zăpada și ghețarii.

În opinia sa, 'toate corpurile de gheață au o 'importanță hidrică', fie ca rezervă de apă, fie prin aportul lor efectiv de apă în momentul topirii'.

Sectorul minier este 'foarte angajat în protejarea mediului', dar 'dorește certitudine juridică, definiții clare', a declarat pentru AFP Michael Meding, directorul unui important proiect minier de cupru din Los Azules (vestul Argentinei).

'Nu am nicio problemă să spun asta: companiile miniere au elaborat această lege, au condus procesul', a acuzat în timpul dezbaterii congresmenul Maximiliano Ferraro (centru-dreapta), care se opune reformei.

Milei, președinte din 2023, este hotărât să sporească capacitatea Argentinei de a exploata cupru, litiu, aur și argint și menționează frecvent cu invidie țara vecină Chile, principalul producător mondial de cupru din Cordiliera Anzilor.

Conform unei proiecții a Băncii Centrale, Argentina și-ar putea tripla exporturile miniere până în 2030 sau chiar să le crească de cinci ori în următorul deceniu, pe baza estimărilor din sectorul minier. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)