Șocate de tarifele vamale și de 'politica de demolare' a președintelui american Donald Trump, puterile Europei se reunesc între 13-15 februarie la Conferința de Securitate de la Munchen, cu gândul la ceea ce s-a întâmplat acum un an, când vicepreședintele SUA, JD Vance, a ținut un discurs înflăcărat care anunța o nouă eră turbulentă în relațiile transatlantice, scrie joi dpa.

Acum un an, de la tribuna Conferinței de Securitate de la Munchen, la mai puțin de o lună de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, vicepreședintele american i-a atacat pe 'comisarii' UE pentru presupusa cenzurare a libertății de exprimare, a acuzat guvernele că deschid 'porțile' către migrația în masă și a avertizat că cea mai mare amenințare la adresa Europei nu vine din agresiunea rusească, ci 'din interior'.

După discursul ideologic de 20 de minute al lui Vance, mulți au părăsit sala punând la îndoială nu doar viitorul alianței, ci și dacă aceasta va supraviețui în următorii patru ani.

'A fost un șoc', a declarat Astrid Chevreuil, cercetătoare invitată la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington.

Animozitatea fățișă a spulberat orice iluzii rămase și a semnalat 'abordarea tranzacțională și uneori chiar de tip extorsiune a actualei administrații față de afacerile externe', a declarat ea pentru dpa.

Chevreuil a mai afirmat pentru dpa că se așteaptă să vadă vineri 'europeni care se pun pe primul loc' la deschiderea conferinței din acest an în orașul din sudul Germaniei.

Această stare de spirit a fost reflectată în raportul anual privind securitatea globală al conferinței, publicat săptămâna aceasta, care avertizează fără menajamente că 'politica demolatoare' a lui Trump distruge ordinea internațională construită după al Doilea Război Mondial.

Cea de-a 62-a ediție a forumului de trei zile va reuni la Munchen aproximativ 60 de lideri mondiali, 100 de miniștri ai apărării și afacerilor externe, precum și o serie de generali, diplomați, legislatori și experți în politici publice, o tradiție care datează din 1963.

Printre participanți se numără președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, prim-miniștrii britanic Keir Starmer, danez Mette Frederiksen și polonez Donald Tusk, alături de înalți oficiali ai UE și NATO.

De data aceasta, secretarul de stat american și consilier pentru securitate națională, Marco Rubio, va lua cuvântul în numele administrației Trump.

Rubio s-a dovedit a fi un mesager al agendei 'America First' (America pe primul loc - n.r.), dar nu a îmbrățișat stilul provocator și conflictual care a definit apariția lui Vance - ceea ce sugerează că 'muniția' retorică va fi probabil mai limitată.

În schimb, accentul se va pune pe modul în care liderii Europei intenționează să riposteze.

După un an în care Trump a impus tarife vamale mari Europei, a urmărit o relație mai caldă cu președintele rus Vladimir Putin, a publicat o Strategie de Securitate Națională care deplângea, între altele, că Europa se confruntă cu 'ștergerea civilizației' din cauza politicilor sale de migrație și a demarat o campanie agresivă de dobândire a Groenlandei, teritoriu autonom din cadrul Regatului Danemarcei, întrebarea cu care se confruntă liderii prezenți la Munchen este în ce măsură sunt pregătiți să-și traseze propria cale, una mai independentă de Washington.

Macron a fost una dintre cele mai puternice voci care promovează o viziune a unei viitoare ordini europene care nu depinde de umbrela de securitate a SUA.

'Trebuie să ne gândim la Europa ca la o putere pe care o creăm împreună. Trebuie să fim capabili să ne protejăm de restul lumii. Trebuie să încercăm să ne extindem modelul', a insistat președintele francez într-un interviu comun acordat mai multor ziare europene săptămâna aceasta.

Merz a reiterat din ce în ce mai mult acest mesaj, avertizând luna trecută participanții la Forumul Economic Mondial de la Davos, din Elveția, că lumea a intrat într-o eră mai dură a 'politicii marilor puteri' și că UE trebuie să acționeze rapid sau să riște să ajungă la mila Chinei și a Statelor Unite.

Cele două cuvinte care răsună pe coridoarele puterii de la Bruxelles și până la Varșovia - și se extind în nenumărate documente de politici ale grupurilor de experți - sunt 'autonomia strategică'.

Aceasta include securizarea lanțurilor de aprovizionare pentru materii prime și tehnologii critice, cum ar fi semiconductorii, realizarea în comun a achizițiilor pentru apărare și cheltuieli mai mari pe plan intern în loc să se bazeze pe firme din afara UE și încheierea de acorduri comerciale care să ofere Europei un control mai mare asupra viitorului său economic.

Privind chiar mai departe, Franța, Regatul Unit și Germania discută inclusiv perspectiva unei umbrele nucleare europene.

Veteranul diplomat german Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la Munchen, îndeamnă Europa să utilizeze mai mult arsenalul nuclear francez și britanic ca factor de descurajare, deși ar dori ca acesta să rămână în cadrul existent al NATO.

Un astfel de demers 'ar trimite un semnal de autoafirmare europeană rușilor, americanilor și chinezilor', a apreciat el pentru dpa.

Totodată, există deja un amplu consens că lingușirea, concilierea sau speranța că drama va trece pur și simplu nu mai sunt strategii viabile - nici pentru gestionarea crizei curente, nici pentru planificarea pe termen lung.

'Europenii, cred, au învățat că nu trebuie să fie naivi în ceea ce privește intențiile administrației' SUA, a afirmat Chevreuil, care a lucrat în serviciul extern francez pe probleme nucleare legate de NATO și Rusia.

Ea a apreciat că modul în care a fost gestionată tentativa de dobândire a Groenlandei de către Trump - un episod despre care unii se temeau că ar putea distruge NATO - a demonstrat că europenii au puterea de a acționa uniți, de a 'trasa linii roșii' și de a reaminti Washingtonului că până și o alianță veche poate sluji în continuare interesele SUA. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)