De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, America Latină a fost prinsă între intimidările economice și militare, pe de o parte, și ofertele de apropiere în schimbul favorurilor, pe de altă parte, comentează France Presse, precizând că unii șefi de stat se opun, iar alții se supun.

Nicio țară din regiune nu a fost cruțată de ceea ce mulți consideră o revenire a intervenționismului american în ceea ce administrația Trump are obiceiul de a numi ''emisfera noastră''.

AFP face o prezentare generală a pozițiilor adoptate de țările din America Latină:

''Aliniații''

Principalul aliat ideologic al lui Trump în America Latină, președintele argentinian Javier Milei, ''face tot ce face Trump și tot ce își dorește Trump'', a declarat pentru AFP analistul Michael Shifter de la grupul de reflecției Inter-American Dialogue din Washington.

Foto: (c) NTB/ Ole Berg-Rusten via REUTERS

Nevoia sa stringentă de sprijin financiar pentru a-și implementa planurile de a relansa o economie aflată în dificultate de mult timp l-a determinat pe Milei să ofere companiilor americane acces preferențial la piața argentiniană.

În schimb, administrația Trump a ridicat restricțiile asupra importurilor de carne de vită argentiniană printr-un acord reciproc și, mai important, a oferit țării o gură de aer în valoare de zeci de miliarde de dolari.

Un alt aliat fidel al lui Donald Trump, de data aceasta în America Centrală: președintele salvadorian Nayib Bukele, primul care a acceptat în închisorile sale sute de migranți expulzați de noua administrație americană.

Pentru acțiunile sale, Bukele a primit despăgubiri, inclusiv o amânare temporară pentru cei peste 200.000 de salvadorieni care trăiesc în Statele Unite și trimit miliarde de dolari familiilor de origine. Aceste transferuri de fonduri sunt esențiale pentru economia salvadoriană.

Foto: (c) Li Tao / Xinhua

În Ecuador, președintele Daniel Noboa a fost, de asemenea, de acord să primească migranți expulzați și a lăudat desfășurarea armatei americane în Caraibe și Pacific pentru a bombarda nave suspectate că transportă droguri. În schimb, el și-a asigurat cooperarea militară a SUA în propria luptă împotriva bandelor.

''Rebelii''

În Columbia, președintele de stânga Gustavo Petro s-a opus deschis lui Trump, numindu-l ''grosier și ignorant'', comparându-l chiar cu Adolf Hitler.

Foto: (c) Andres Moreno / Xinhua

Petro a denunțat în repetate rânduri tratamentul aplicat migranților și cele peste 80 de ''omoruri extrajudiciare'' în timpul raidurilor asupra ambarcațiunilor aparținând unor presupuși traficanți de droguri.

Având în vedere că America Latină a devenit în ultimii ani un câmp de luptă diplomatic între Beijing și Washington, Gustavo Petro s-a alăturat ambițioasei inițiative a Chinei ''Centura și Drumul'', un gest sfidător față de Statele Unite.

De atunci, Donald Trump l-a acuzat de trafic de droguri, iar Departamentul Trezoreriei a impus sancțiuni împotriva lui și a asociaților săi. Statele Unite au eliminat, de asemenea, Bogota de pe lista aliaților în lupta împotriva traficului de droguri. Columbia a scăpat până acum de sancțiuni mai dure, deoarece Washingtonul pare să aștepte o posibilă revenire a dreptei la alegerile prezidențiale din 2026.

Foto: (c) ANDRE BORGES / EPA

Președintele de stânga al celei mai mari economii din America Latină, Luiz Inacio Lula da Silva din Brazilia, l-a confruntat pe Trump într-o manieră ''mai pragmatică și fermă'', potrivit lui Oliver Stuenkel, profesor de relații internaționale la Fundația Getulio Vargas din Sao Paulo.

Lula a denunțat ''ingerința'' străină după ce au fost impuse tarife vamale ca represalii pentru procesul pentru lovitură de stat al fostului președinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro. Astăzi, ''Brazilia exportă mai mult în China decât în Statele Unite și Europa la un loc'', notează Stuenkel.

''Diplomații''

Lidera de stânga a Mexicului, Claudia Sheinbaum, are mai puține cărți de jucat, deoarece 80% din exporturile țării merg către vecinul său american, iar aceasta negociază noi acorduri comerciale.

Foto: (c) MARIO GUZMAN / EPA

În fața invectivelor lui Trump împotriva cartelurilor mexicane ale drogurilor și a imigrației ilegale, Sheinbaum vorbește calm în mass-media, bazându-se, potrivit experților, pe o ''diplomație liniștită'' care rezolvă problemele în spatele ușilor închise.

Președinta a intensificat schimbul de informații, confiscările de droguri și arestarea liderilor cartelurilor, ceea ce a dus la revizuirea tarifelor masive americane la export.

Dar ea a demonstrat și fermitate, refuzând orice ''subordonare'' după atacurile militare luate în considerare de Trump împotriva cartelurilor de pe teritoriul mexican.

Foto: (c) OLE BERGRUSTEN POOL / EPA

De asemenea în poziția de a face echilibristică, președintele panamez Jose Raul Mulino și-a retras țara din Inițiativa 'O centură, un drum' sub presiunea Statelor Unite. Confruntat cu amenințarea lui Trump de a ''recupera'' canalul transatlantic, acesta a permis vânzarea porturilor de la extremitățile acestuia aparținând unui conglomerat cu sediul în Hong Kong.

''Cei discreți''

Temându-se că desfășurarea navală americană la scară largă în Caraibe avea ca scop înlăturarea lui de la putere, președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a fost de acord să elibereze prizonieri americani, în timp ce Washingtonul a permis Chevron să își continue operațiunile în țara cu cele mai mari rezerve de petrol cunoscute din lume.

În timp ce Maduro spune în mod repetat poporului său că țara este pregătită pentru orice intervenție militară, Venezuela ''încearcă să nu provoace Statele Unite'', potrivit lui Guillaume Long de la Centrul pentru Cercetări Economice și Politice, cu sediul la Washington. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)