În fața contestărilor statului de drept, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care marchează marți 75 de ani de la creare, rămâne de o 'actualitate arzătoare', subliniază pentru AFP Mattias Guyomar, președintele Curții însărcinate cu protejarea acestui text 'fără echivalent în lume'.

Semnată la Roma la 4 noiembrie 1950, la scurt timp după cel de-al Doilea Război Mondial, Convenția enunță o serie de drepturi pe care statul trebuie să le respecte, cum ar fi dreptul la viață. Acest text este astăzi ratificat de cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, care trebuie să garanteze drepturile și libertățile fundamentale ale oricărei persoane, europeană sau nu, aflată sub jurisdicția lor.

Este vorba despre 'instrumentul juridic al unui proiect politic urmărit de idealurile păcii și justiției', prin intermediul democrației, statului de drept și protecției drepturilor individuale, observă Guyomar.

Una dintre forțele acestei Convenții este că a fost protejată încă din 1959 de un organism judiciar, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), 'însărcinată cu supravegherea respectării angajamentelor statelor', subliniază francezul, care prezidează CEDO din mai anul trecut, pentru un mandat de trei ani.

Atunci când Curtea, compusă din 46 de judecători cu sediul la Strasbourg, constată o încălcare a Convenției, statul condamnat trebuie să repare prejudiciul suferit de reclamant și să se asigure că se previn eventuale alte încălcări similare, ceea ce poate conduce la modificarea legislației.

De la înființarea sa, CEDO 'a soluționat peste un milion de cazuri', subliniază Guyomar, menționând câteva schimbări care au rezultat, precum 'abolirea penalizării relațiilor homosexuale între adulți, egalitatea drepturilor de moștenire între copiii legitimi și copiii din afara căsătoriei' sau 'dreptul la un avocat încă din prima oră a reținerii'.

De-a lungul anilor, prin jurisprudența sa, CEDO a răspuns la întrebări care nu se puneau în 1950, despre bioetică sau încălzirea globală, de exemplu.

Astfel, a fost prima jurisdicție internațională care a cerut statelor să 'ia măsuri pentru a proteja, inclusiv generațiile viitoare, împotriva efectelor nocive ale schimbărilor climatice'. Și prima care a condamnat Rusia - membră a Consiliului Europei din 1996 până în 2022 - pentru acțiunile sale în Ucraina, începând din 2014, apoi după invazia din Ucraina din februarie 2022, din cauza 'încălcărilor sistematice ale multor drepturi individuale', amintește Mattias Guyomar.

Pentru președintele CEDO - al treilea judecător francez care ocupă această funcție, după Rene Cassin (1965-1968) și Jean-Paul Costa (2007-2011) -, 'Convenția rămâne de o actualitate arzătoare, 75 de ani mai târziu'.

Curtea, care intervine doar după ce reclamantul a epuizat toate căile de atac din țara pe care o contestă, lasă statelor o anumită 'marjă de apreciere' și 'nu are menirea să uniformizeze lucrurile', precizează el.

În fața criticilor îndreptate împotriva CEDO, președintele său constată 'o contestare a unui număr de reguli, de valori rezultate din perioada post-Al Doilea Război Mondial', 'multilateralismul', 'reglementarea prin drept' și 'uneori chiar statul de drept'.

Pentru a remedia acest lucru, 'trebuie să facem Curtea mai vizibilă, Convenția mai accesibilă, pentru ca oamenii să înțeleagă că sistemul este făcut pentru ei'.

În 1950, Convenția s-a născut 'dintr-o formă de utopie necesară (...) bazată pe ideea foarte puternică potrivit căreia ceea ce unește este mai puternic decât ceea ce separă și că, în fața raportului de forțe, a violenței, trebuie preferată liniștirea prin dreptate și justiție'.

Cei care au conceput-o, care între cele două războaie au trăit 'ascensiunea populismului, xenofobiei, polarizării societăților', au văzut ulterior 'ce a dus la asta: nazismul, fascismul, totalitarismul comunist, ororile celui de-al Doilea Război Mondial', își amintește el.

'Acești oameni nu mai sunt aici, deci noi suntem legatarii acestei moșteniri. Și trebuie să o explicăm generațiilor de astăzi și generațiilor viitoare, pe care vrem să le protejăm de aceleași rele', adaugă el.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)