Deznodământul alegerilor legislative anticipate desfășurate miercuri în Olanda (Țările de Jos) continuă să fie incert joi după-amiază, în condițiile unei mici diferențe de voturi între partidul liberal progresist D66 (prezentat și ca 'centrist') și formațiunea de extremă dreapta Partidul Libertății (PVV), prin urmare consultările politice pentru tatonarea posibilităților de formare a unei coaliții de guvernare au fost amânate pentru săptămâna viitoare, relatează agențiile AFP și EFE.

După numărarea a peste 99% din voturi, partidul progresist D66 condus de Rob Jetten, politician în vârstă de 38 de ani și homosexual asumat, are un avans de circa 15.000 de voturi în fața Partidului Libertății (PVV), condus de euroscepticul radical Geert Wilders și câștigător al alegerilor desfășurate în noiembrie 2023.

Atenția se îndreaptă acum către cele circa 100.000 de voturi prin corespondență venite din străinătate și care vor fi numărate abia la începutul săptămânii viitoare. Prin urmare, președintele parlamentului, Martin Bosma (membru al PVV), a anunțat că abia marți, după ce vor fi cunoscute rezultatele finale, va convoca liderii politici pentru a explora variantele de formare a unei coaliții.

Niciun partid nu va obține majoritatea, dar miza principală este plasarea pe prima poziție, întrucât partidul care este astfel prima forță politică are un avantaj și în obținerea însărcinării de inițiere a negocierilor de formare a unei coaliții.

Or, dat fiind că olandezii din străinătate au tendința de a vota mai degrabă pentru progresiștii D66 decât pentru extrema dreaptă PVV, iar toate partidele pro-UE au exclus o alianță cu partidul lui Wilders, liderul D66, Rob Jetten, pare favorit pentru a deveni cel mai tânăr prim-ministru al Olandei, și de asemenea primul șef al guvernului deschis homosexual.

Deși procesul de negociere ar putea fi lung și dificil, cum a fost și după alegerile la termen desfășurate în 2023, opțiunea cea mai probabilă pentru a asigura majoritatea de 76 din cele 150 de mandate parlamentare este o coaliție largă între D66 (26 de mandate), partidul liberal VVD (22 de mandate), partidul de centru-dreapta CDA (18 mandate) și alianța socialist-ecologistă Verzi/Laburiști (20 de mandate) condusă până joi de fostul comisar european Frans Timmermans.

Dezamăgit de rezultat, acesta din urmă a anunțat că renunță la conducerea alianței și predă ștafeta 'unei noi generații'. Fostul vicepreședinte al Comisiei Europene însărcinat cu statul de drept și apoi cu Pactul Verde al UE, Timmermans a demisionat în urmă cu doi ani din fosta Comisie Europeană pentru a participa la alegerile legislative din țara sa. Deși spera la un rezultat bun, alianța sa socialist-ecologistă a ajuns în opoziție, cu 25 de mandate parlamentare. Acum, la alegerile anticipate, a pierdut încă cinci mandate.

'Dintr-un motiv sau altul, nu am reușit să conving oamenii. Îmi asum întreaga responsabilitate', a spus Timmermans, cu o voce stinsă și cu 'durere în inimă', recunoscând că, deși alianța sa ar putea face parte dintr-o coaliție de guvernare progresistă, el nu mai are șanse de a-și vedea împlinit visul de a deveni prim-ministru. Sondajele au relevat săptămânile trecute că Timmermans, în vârstă de 64 de ani, se numără printre cei mai nepopulari politicieni olandezi, chiar și în rândul electoratului de stânga.

Politician format pe culoarele Bruxelles-ului, Timmermans a descoperit că stilul și experiența pe care și le-a exersat acolo nu atrag alegătorii din țara sa. Ceea ce la Bruxelles se considera leadership, în rândul alegătorilor olandezi a fost văzut mai degrabă ca o atitudine de superioritate morală. El a încercat să se reinventeze, moderându-și stilul și apelând inclusiv la o operație pentru a pierde din greutate, dar fără succes în fața optimismului centrist al lui Rob Jetten și a discursului anti-imigrație al lui Geert Wilders.

Partidul de extremă dreaptă al acestuia din urmă, deși încă își dispută primul loc cu liberalii progresiști, a pierdut 11 mandate față de alegerile pe care le-a câștigat în 2023. Acel rezultat a produs frisoane la Bruxelles, întrucât în campania electorală de atunci Wilders a criticat 'dictatele' UE, a cerut restabilirea controalelor la granițe, arestarea și expulzarea migranților, interzicerea școlilor musulmane, a Coranului și moscheilor în Olanda, reintroducerea permiselor de muncă pentru lucrători în interiorul UE, și a susținut ideea convocării unui referendum pentru un 'Nexit' în vederea ieșirii Olandei din UE, după modelul Brexit-ului.

Însă Wilders s-a văzut apoi nevoit să accepte compromisuri în serie pentru ca partide agreate de Bruxelles să formeze o coaliție de guvernare cu formațiunea sa. El și-a temperat măsurile anti-migrație susținute în campanie și a renunțat la celelalte obiective din programul său, cedând inclusiv postul de prim-ministru, în care a fost instalat Dick Schoof, un funcționar venit din serviciile secrete. În cele din urmă, Geert Wilders și-a retras anul acesta în iunie partidul din guvern, provocând căderea acestuia și convocarea alegerilor anticipate defășurate miercuri.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Ada Vîlceanu)