Marele absent de la cel de-al treilea Summit ONU al Oceanelor, UNOC3, care a început luni la Nisa (sud-estul Franței), președintele american Donald Trump, a fost ținta criticilor unor lideri mondiali din cauza planurilor sale expansioniste și a intenției de a exploata resursele oceanului, notează luni EFE.

În ziua deschiderii evenimentului, gazda, președintele francez Emmanuel Macron, și, într-o mai mică măsură, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, au formulat critici voalate, îndemnând în același timp la menținerea multilateralismului și la apărarea științei.

Totodată, acestor critici li s-a alăturat și președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, a cărui țară va găzdui COP30 în noiembrie în orașul amazonian Belem.

Oceanele nu se pot transforma 'în scenariul disputelor geopolitice', a declarat șeful statului brazilian.

Abisurile, Groenlanda și Antarctica 'nu sunt de vânzare', declară Macron

Președintele francez Emmanuel Macron a reiterat luni că Groenlanda, teritoriu danez autonom pe care urmează să-l viziteze la sfârșitul săptămânii, dar care este râvnit de președintele american Donald Trump, 'nu este de vânzare', transmite AFP.

'Abisurile nu sunt de vânzare și cu atât mai puțin Groenlanda este de vânzare, la fel cum Antarctica sau oceanele nu sunt de vânzare', a declarat președintele francez în deschiderea summitului.

Tratatul Oceanelor va fi ratificat de suficiente țări pentru a intra în vigoare, a confirmat Macron, anunțând noi angajamente din partea unor state pentru a ajunge la cel puțin 60 de ratificări.

'Pe lângă cele cincizeci de ratificări deja depuse aici în ultimele ore, 15 țări s-au angajat oficial să li se alăture', a declarat Emmanuel Macron. 'Aceasta înseamnă că s-a ajuns la un acord politic, care ne permite să spunem că acest tratat va fi pus în aplicare în mod corespunzător. Deci este o victorie', a adăugat el, fără a detalia un calendar.

Tratatul, semnat în 2023, va intra în vigoare la 120 de zile după cea de-a 60-a ratificare. Franța a dorit inițial să obțină aceste 60 de ratificări înainte de conferința de la Nisa.

Macron: Înainte de a ne grăbi către Marte, este mai bine să ne cunoaștem cel mai bun prieten, oceanul

'Înainte de a ne grăbi către (explorarea planetei) Marte, este mai bine să ne cunoaștem cel mai bun prieten, care este oceanul', a afirmat Macron, făcând aluzie la președintele american Donald Trump, care s-a pronunțat în favoarea accelerării cursei către Planeta Roșie, scrie EFE.

De asemenea, într-o altă critică voalată la adresa lui Trump, care nu participă la summitul de la Nisa, Macron a afirmat că rolul oceanelor în schimbările climatice 'nu este o chestiune de opinie, ci una ce ține de adevărul științific'.

Într-un discurs incisiv, Macron a vorbit despre necesitatea de a păstra 'știința liberă și deschisă' - o altă aluzie la administrația SUA - și a spus că este timpul să 'revigorăm multilateralismul'.

Secretarul general al ONU: Oceanele nu trebuie să devină un 'Vest sălbatic'

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat la rândul său că oceanele nu trebuie să devină un 'Vest sălbatic', în contextul în care Trump dorește să lanseze în mod unilateral mineritul în apele internaționale din Pacific, amintește AFP.

'Oceanele nu pot deveni un Vest sălbatic (...). Sper că putem redresa situația. Că putem înlocui jefuirea cu protecția', a explicat el la începerea summitului de la Nisa, într-un discurs pe care EFE l-a calificat ca fiind 'mai instituțional'.

Potrivit EFE, Guterres a pledat pentru o schimbare a cursului în ceea ce privește biodiversitatea marină, deoarece 'stocurile de pește se prăbușesc'.

Secretarul general al ONU a cerut o acțiune globală și urgentă în timpul summitului la nivel înalt, coprezidat de Franța și Costa Rica, pentru a salva ecosistemele marine, deoarece 'fără un ocean sănătos, nu poate exista o planetă sănătoasă'.

Guterres s-a referit la adoptarea Acordului privind diversitatea biologică marină în zonele din afara jurisdicției naționale, calificând-o drept un progres istoric, îndemnând ulterior toate țările să ratifice textul pentru a asigura intrarea lui rapidă în vigoare.

UE face apel la ratificarea Tratatului Oceanelor: Marea are nevoie să facem ce ține de noi

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut luni, la Nisa, ratificarea Tratatului Oceanelor (BBNJ), adoptat în 2023 și pe care doar Spania l-a ratificat în cadrul UE, notează EFE.

'Europa va contribui cu 40 de milioane de euro la programul Oceanului Global. Așa că astăzi le cer tuturor: vă rog accelerați ratificarea. Oceanul are nevoie să facem ce ține de noi', a declarat Von der Leyen în timpul primului panel al summitului, remarcând că, deși tratatul a fost convenit și adoptat, 'suntem departe de cele 60 de semnături necesare pentru ratificarea lui'.

Ursula von der Leyen a anunțat totodată că este gata prima versiune pilot a unui instrument - Digital Twin Ocean (DTO) - care va permite o mai bună înțelegere a oceanului, deoarece este o reprezentare digitală a acestei întinderi de apă. Ea a anunțat, de asemenea, o inițiativă de observare a oceanului.

'Acest lucru va oferi date vitale tuturor celor care depind de mare și va contribui la transformarea Europei într-un lider mondial în știința, tehnologia și securitatea oceanelor. În spiritul multilateralismului, fac apel la toate țările prezente aici să se alăture Europei în această misiune', a spus îndemnat liderul european.

'Oceanul este mult mai mult decât inspirație: este viață. Ne hrănește, ne răcorește și ne conectează cu lumea (...) Astăzi putem sărbători primele rezultate și, în același timp, trebuie să ne dublăm eforturile pentru că oceanul se află în continuare în criză. Fără acțiune, ne riscăm viitorul', a spus Von der Leyen celor peste 60 de șefi de stat și prim-miniștri.

La rândul său, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a amintit că UE a ratificat și sprijină Tratatul Oceanelor - sau Tratatul Mării Libere - și că 'șapte state membre s-au angajat deja pentru ca acest tratat să intre în vigoare'.

Costa a vorbit despre 'tripla criză planetară cauzată de schimbările climatice, poluare și pierderea biodiversității'.

'Împreună, trebuie să promovăm cauzele umane majore ale secolului nostru și trebuie să ne schimbăm pentru a ține pasul cu schimbările globale. Pentru climă, pentru ocean, pentru planetă. Și pentru viitorul copiilor noștri', a adăugat Costa.

Lipsă de interes din partea SUA

Reflectând lipsa de interes a Statelor Unite față de summitul de la Nisa, Trump l-a trimis pe Edward Russo, care este consilierul pe probleme de mediu al Casei Albe, dar nu este membru al administrației prezidențiale, remarcă EFE.

În cadrul ședinței plenare, a atras atenția o plângere a reprezentantului Rusiei la summit, care a acuzat Franța că nu a acordat viză unui oficial rus care ar fi participat la organizarea summitului și la pregătirea declarației, notează agenția de presă spaniolă.

Delegații din peste 100 de țări și 40 de agenții internaționale, precum și comunitatea științifică și organizațiile de mediu participă la cel de-al treilea Summit al ONU Oceanului (UNOC3) la Nisa, care se va încheia vineri.

Printre cei 63 de șefi de stat și de guvern prezenți la Nisa se numără președintele Peru, Dina Boluarte, șeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez; și șefii de stat din Republica Dominicană, Luis Abinader, Argentina, Javier Milei, Paraguay, Santiago Pena, și Costa Rica, Rodrigo Chaves.

Chaves, care este și copreședintele summitului de la Nisa împreună cu Macron, a afirmat că, în ciuda milioanelor de tone de plastic care ajung în mare în fiecare an și a faptului că 90% dintre specii sunt amenințate de pescuitul excesiv, oceanul poate 'deveni o soluție dacă avem curajul și inteligența să ne schimbăm modul de a acționa'. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)