Iulia Navalnaia, văduva opozantului rus Aleksei Navalnîi care a decedat subit într-o închisoare din Siberia în circumstanțe neclare în februarie 2024, a lansat joi un apel către instituțiile europene să-și intensifice contactele și sprijinul - atât economic, cât și politic - pentru mișcările democratice din Rusia, ce reprezintă 'motorul schimbării', în special după modificarea politicii SUA față de Kremlin, relatează EFE.

'Nu poate exista o Europă sigură și prosperă dacă Rusia nu este și ea o țară democratică', a subliniat Navalnaia în fața Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, însoțită de alți opozanți ruși care au subliniat, de asemenea, necesitatea intensificării dialogului între UE și opoziția democratică rusă.

Navalnaia a întrebat retoric de ce 'nimeni nu a reușit să oprească abuzurile' lui Putin în 25 de ani de când acesta se află la putere și tot ea a răspuns că Europa și opoziția rusă 'încă nu și-au unit forțele' în acest scop.

'Ne confruntăm cu obstacole uriașe, dar trebuie să începem să lucrăm împreună prin lansarea unor proiecte care, chiar dacă sunt mici, au impact', a spus ea, propunând, între altele, finanțarea activității media independente din Rusia.

În aceeași ordine de idei, Navalnaia a afirmat că angajamentul de a sprijini societatea civilă rusă și pe rușii care se opun războiului în Ucraina 'trebuie să se transforme în fapte, în ceva practic' și să nu rămână 'o simplă declarație'.

În fața faptului că noua administrație a SUA 'are priorități diferite' față de cea anterioară, văduva lui Navalnîi a opinat că nu e timpul de stat cu 'brațele încrucișate' și a cerut UE să 'umple golul' lăsat de Washington.

'Europa dispune de suficiente pârghii pentru a exercita presiune. Mulți ruși se opun războiului și lui (Vladimir) Putin și ei vor fi motorul schimbării când va veni momentul', a subliniat ea.

La rândul său, opozantul rus Vladimir Kara-Murza a afirmat că în 'secolul XXI este inacceptabil să te bazezi pe stereotipuri și să clasifici cetățenii după naționalitatea lor', referindu-se la respingerea tuturor cetățenilor ruși din cauza acțiunilor lui Putin, pledând pentru o 'a treia cale'.

'Trebuie să ne opunem dictaturii și, în același timp, să continuăm dialogul cu acea mare parte a publicului rus care crede într-un viitor democratic, pașnic și european', a susținut Kara-Murza, care a fost condamnat în aprilie 2023 în Rusia la 25 de ani de închisoare pentru delictele de 'înaltă trădare' și 'difuzarea de informații false' despre războiul în Ucraina, dar a fost eliberat în august 2024 în urma unui schimb major de deținuți între Rusia și Occident.

El a pledat pentru 'instituționalizarea' dialogului între UE și 'forțele democratice' din Rusia și intensificarea eforturilor pentru eliberarea celor 'peste 3.000 de prizonieri politici' ruși, despre care a spus că 'reprezintă cea mai mare speranță' pentru viitorul țării sale.

De asemenea, opozantul rus Ilia Iașin s-a pronunțat pentru un contact 'sistemic' și 'colaborare la nivel instituțional', transmițând parlamentarilor europeni că o modalitate prin care UE poate sprijini mișcarea democratică rusă este 'salvarea Ucrainei de Putin'.

'Dacă Ucraina este cedată (lui Putin), acest lucru va slăbi mișcarea noastră și va consolida regimul, făcându-l mai agresiv. Ar fi o lovitură dură pentru mișcarea democratică a compatrioților noștri și un pericol suplimentar pentru Europa. Aceasta îi va permite lui Putin să continue, el nu se va mulțumi doar cu Ucraina', a avertizat Iașin, eliberat de asemenea din detenție în timpul aceluiași schimb de deținuți între Rusia și Occident din 2024, după ce în 2022 fusese condamnat la opt ani și jumătate de închisoare pentru că denunțase 'uciderea civililor' de către armata rusă în orașul ucrainean Bucea. AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Ionuț Mareș)