O medie de 12 persoane pe zi au fost, în 2024, victime ale violenței de extremă dreapta, rasiste sau antisemite în 12 din cele 16 landuri ale Germaniei, violențe soldate cu nouă victime în patru infracțiuni de omor, conform raportului anual prezentat marți de asociația centrelor de consiliere pentru victimele acestui tip de violențe, informează EFE.

Astfel, 4.681 de persoane au fost direct afectate de cele 3.453 de agresiuni de extremă dreapta, cu o medie zilnică de nouă, inclusiv acte violente de gravitate extremă cu arme, explozivi și substanțe inflamabile, în landurile Bavaria, Baden-Wurttemberg, Brandenburg, Berlin, Hamburg, Hesse, Mecklenburg-Pomerania Inferioară, Renania de Nord-Westfalia, Saxonia, Saxonia-Anhalt, Schleswig-Holstein și Turingia.

În cadrul unei conferințe de presă, Judith Porath, membră în consiliul de administrație al Asociației Centrelor de Consiliere pentru Victimele Violenței de Extremă Dreapta, Rasiste și Antisemite (VBRG) și directoare a asociației Perspectiva Victimelor din Brandenburg, a calificat ca 'alarmantă' noua creștere, cu peste 20%, a acestui tip de violență comparativ cu 2023, când s-au înregistrat 2.589 de atacuri și 3.489 de victime.

Ea a subliniat, de asemenea, cifra ridicată de copii și tineri afectați, 697, o creștere de aproape 20%, ceea ce reprezintă 'o evoluție periculoasă' deoarece violența experimentată și pierderea siguranței au 'un impact durabil asupra dezvoltării mentale, educaționale și sociale a acestui grup de vârstă deosebit de vulnerabil'.

Porath a subliniat că, la fel ca în anii anteriori, rasismul, cu o creștere de 24% - de la 1.446 în 2023 la 1.794 în 2024 - a fost cea mai frecventă cauză a infracțiunilor, cu autori din toate grupele de vârstă, care deseori 'fac aluzie la planurile rasiste de deportare' ale formațiunii de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), principalul partid de opoziție din Bundestag.

Agresiunile împotriva unor membri ai opoziției politice, în special a celor care apără persoanele marginalizate, o societate diversă și democrația, cu scopul de a le reduce la tăcere, au crescut cu 72%. Cu 542 de atacuri, s-a atins astfel cel mai ridicat număr din ultimii cinci ani, după cele 315 de cazuri din 2023 și 22 din 2019.

În plus, 37 dintre agresiuni au vizat jurnaliști, iar 77, reprezentanți aleși ai partidelor democratice, conform aceleiași surse.

Porath a calificat, de asemenea, ca fiind 'deosebit de gravă' creșterea cu 40% a atacurilor violente împotriva comunității LGTBIQ, de la 245 în 2023 la 343 în 2024. În plus, actele de violență antisemită au crescut cu 11%, de la 318 în 2023 la 354 în 2024, dintre care 110 au implicat leziuni fizice.

Pe de altă parte, mai mult de jumătate din atacurile înregistrate au fost agresiuni fizice, în timp ce, cu 45, numărul incendiilor provocate aproape s-a dublat, iar o treime din infracțiuni au fost amenințări și constrângeri, a precizat ea în legătură cu tipologia violenței.

În opinia sa, 'creșterea evidentă a actelor de violență de extremă dreapta, rasiste și antisemite poate fi înțeleasă doar în contextul unei acceptări și difuzări sociale crescânde a minorităților de extremă dreapta și a pozițiilor antidemocratice și a discursurilor împotriva migrației', care 'generează o disponibilitate crescândă pentru utilizarea violenței'.

În acest sens, ea a subliniat că formațiuni precum AfD și reprezentanții lor aleși, precum și partide mici, cum ar fi A Treia Cale sau Saxonii Liberi, sunt 'cei care impulsionează violența de ură rasistă, fiind, în multe locuri, co-responsabile pentru un climat social în care victimele cu greu primesc sprijin'.

Judith Porath a adăugat că această violență amenință democrația, securitatea internă și coeziunea socială, și a îndemnat noul guvern să promoveze un plan național de acțiune pentru a combate extremismul de dreapta, rasismul și antisemitismul, care să includă protecția victimelor și o urmărire penală eficientă. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Irina Cristea, editor online: Anda Badea)