Guvernul premierului conservator ungar Viktor Orban aplică în Ungaria politicile președintelui rus Vladimir Putin, a susținut joi liderul opoziției ungare, Péter Magyar, referindu-se astfel la proiectul de lege prezentat miercuri care va permite amendarea sau chiar interzicerea ONG-urilor și a mass-media finanțate din străinătate, zeci de organizații din rândul acestora protestând joi într-o scrisoare deschisă, relatează agențiile EFE și Reuters.

'În mod evident, acesta este încă un pas pe drumul lui Putin. Viktor Orban a aplicat metodele dascălului său, Vladimir Putin. Obiectivul său este să divizeze, să semene teamă, să incite la ură, dar noi nu vom tolera asta', a spus Péter Magyar.

Fost aliat al lui Orban, Peter Magyar a decis la începutul anului trecut să-i devină opozant în urma unei afaceri politico-conjugale. El a demisionat din partidul lui Orban, Fidesz, după ce a divorțat de Judit Varga, fosta titulară a portofoliului Justiției și o aliată a premierului. Peter Magyar a fondat apoi partidul de centru-dreapta Tisza, ce s-a impus rapid ca formațiune principală de opoziție, iar la alegerile europarlamentare s-a clasat pe locul doi, după Fidesz, cu aproape 30% din voturi.

Sondaje recente susțin că partidul Tisza ar fi cotat cu 46% în intențiile de vot și Fidesz cu numai 37%.

Confruntat cu ascensiunea acestui nou partid de opoziție, Viktor Orban a promis măsuri legislative drastice împotriva 'armatei din umbră' formate din ONG-uri și mass-media ungare ce au beneficiat de finanțări din partea miliardarului George Soros și a fostei administrații americane a președintelui Joe Biden.

Orban și alți membri ai guvernului său susțin că entități precum Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID) - a cărei activitate a fost suspendată de noul președinte american Donald Trump - au sprijinit financiar diverse mass-media și ONG-uri din Ungaria în timpul administrației lui Biden 'pentru a răsturna guvernul' conservator ungar și pentru a instala în locul acestui un 'guvern marionetă' agreat de Bruxelles.

'Rețeaua de corupție care conduce întreaga lume a politicii și presei occidentale trebuie eliminată', a indicat Viktor Orban în fața parlamentului de la Budapesta, unde a promis în februarie că va merge până la capăt 'cu orice preț' în adoptarea unei legislații menite să protejeze suveranitatea națională și, urmând exemplul noii administrații americane a președintelui Donald Trump, va dezvălui finanțările străine de care au beneficiat mass-media ungare.

Un proiect de lege conform acestei promisiuni a fost prezentat miercuri. Această 'lege a transparenței vieții publice' conferă prerogative sporite Oficiului pentru Apărarea Suveranității Naționale (SZVH), instituție nou creată de Orban și a cărei desființare este cerută de Comisia Europeană, opozantul Peter Magyar promițând că așa va face dacă ajunge la putere după alegerile de anul viitor.

Acest oficiu nu are autoritatea de a impune sancțiuni, dar întocmește rapoarte despre presupuse ingerințe externe, iar conform proiectului de lege propus miercuri va putea investiga orice organizație despre care autoritățile consideră că influențează negativ opinia publică în chestiuni precum statul de drept, unitatea națiunii, responsabilitatea față de maghiarii din afara granițelor, familia, securitatea națională, identitatea constituțională sau cultura creștină.

Astfel de ONG-uri sau publicații vor fi plasate pe o listă neagră și vor putea primi fonduri din străinătate numai cu aprobarea Fiscului, care le va aplica și prevederile legislației privind combaterea spălării de bani. De asemenea, băncile vor trebui să raporteze orice transfer de fonduri din străinătate către aceste organizații, iar dacă ele obțin fonduri pe alte căi vor fi pasibile de amenzi de până la 25 de ori suma acestor fonduri și riscă inclusiv scoaterea în afara legii.

Zeci de portaluri de știri, centre de reflecție (think-tank) și ONG-uri au publicat joi o scrisoare deschisă prin care protestează împotriva acestei legi despre care afirmă că urmărește să reducă la tăcere toate aceste organizații și activiștii. 'Proiectul de lege este o încercare autoritară de agățare de putere. Obiectivul său este de a reduce la tăcere toate vocile critice și de a elimina tot ce a mai rămas din democrația ungară', se arată în scrisoarea semnată de 62 de organizații.

Printre semnatari se regăsesc filialele ungare ale organizațiilor Amnesty International, Habitat for Humanity, Transparency International și Comitetul Helsinki, website-uri de știri și grupuri ale activiștilor pentru drepturile omului.

'Proiectul de lege este cel mai grav atac până în prezent la adresa ultimelor instituții independente ale Ungariei. Acesta țintește nu doar societatea civilă și presa, ci și companiile și oamenii obișnuiți', mai susțin semnatarii scrisorii.

În replică, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a spus că acest act normativ a fost elaborat 'ca răspuns față de temerile tot mai mari legate de organizațiile finanțate din străinătate'. 'Așa cum Statele Unite și-au început curățenia acasă, înghețând finanțarea USAID (...), la fel și Ungaria face pași hotărâți', a adăugat oficialul ungar.

Anterior, în 2017, Ungaria a adoptat o lege care obligă ONG-urile ce primesc din străinătate finanțări de peste 23.000 de euro să prezinte lista donatorilor și să se auto-eticheteze drept 'organizație finanțată din străinătate'. Legea a fost abrogată patru ani mai târziu în urma protestelor venite de la Bruxelles și după o sentință a Curții de Justiție a UE (CJUE).AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Florin Ștefan, editor online: Ada Vîlceanu)