Jean-Noel Barrot: Uniunea Europeană trebuie să se concentreze pe un nou pachet de sancțiuni pentru a sufoca economia Rusiei

Uniunea Europeană trebuie să se concentreze pe un nou pachet de sancțiuni pentru a sufoca economia Rusiei și a-l forța pe președintele Vladimir Putin să pună capăt războiului în Ucraina, a declarat miercuri ministrul de externe francez, Jean-Noel Barrot, citat de Reuters.
Exprimându-se după adoptarea de către UE al celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni, Jean-Noel Barrot a afirmat că impactul sancțiunilor a fost insuficient până acum și că blocul comunitar trebuie să colaboreze cu Statele Unite, unde Congresul a pregătit măsuri devastatoare în cazul în care președintele american Donald Trump ar decide să facă presiuni asupra Moscovei.
'Adoptăm astăzi al 17-lea (pachet) de sancțiuni', a declarat Barrot pentru postul de televiziune BFM TV. 'Va trebui să mergem mai departe, deoarece sancțiunile de până acum nu l-au descurajat pe Vladimir Putin să-și continue războiul de agresiune', a adăugat el.
'Așadar, trebuie să ne pregătim să extindem sancțiunile devastatoare care ar putea sufoca odată pentru totdeauna economia Rusiei', a subliniat șeful diplomației franceze.
Cel de-al 17-lea pachet prevede sancționarea a aproximativ 200 de petroliere din 'flota fantomă'a Rusiei. Două țări mai trebuie să-și consulte parlamentele cu privire la detalii, dar se așteaptă ca pachetul să fie adoptat săptămâna viitoare de miniștrii de externe ai blocului comunitar, au declarat surse diplomatice.
Această înăsprire a sancțiunilor vine în contextul în care Moscova și Kievul ar putea purta joi, la Istanbul, primele discuții directe, după cele din primele zile ale invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.
În afară de nave, pachetul adaugă noi restricții pentru 30 de companii implicate în comerțul cu produse cu dublă utilizare, în timp ce 75 de persoane și entități vor fi incluse pe lista cu sancțiuni pentru legăturile lor cu complexul industrial militar al Rusiei.
Țările membre ale UE au convenit, de asemenea, să extindă baza juridică pentru cadrul lor de sancțiuni împotriva amenințărilor hibride din partea Rusiei. Una dintre noile măsuri va permite UE să sancționeze flotele care distrug cabluri submarine și alte active fizice. Alte 20 de entități și persoane fizice au fost adăugate pe lista cu sancțiuni.
Unii lideri europeni au amenințat că vor impune sancțiuni suplimentare Rusiei dacă Putin nu acceptă o încetare a focului în Ucraina de 30 de zile, dar aceștia s-ar confrunta cu obstacole politice serioase și ar avea nevoie de sprijinul SUA pentru a avea succes în demersul lor, au explicat pentru Reuters oficiali și diplomați de la Bruxelles.
Barrot, care se va afla joi în Turcia pentru o reuniune a miniștrilor de externe din cadrul NATO, a declarat că va purta discuții acolo cu senatorul american Lindsey Graham cu privire la un proiect de lege privind sancțiunile americane pe care acesta îl pregătește.
Acest proiect de lege ar impune tarife de 500% țărilor care importă petrol rusesc, a declarat Barrot.
'Rusia a găsit modalități de a eluda blocajul impus de Europa și Statele Unite, astfel încât închiderea robinetului ar prinde Rusia de gât', a spus el.
Unii diplomați au declarat că discuțiile privind un nou pachet de măsuri al UE ar dura mai multe săptămâni și ar putea viza sectorul bancar, financiar și energetic, dar ar întâmpina dificultăți în obținerea unanimității necesare în rândul celor 27 de membri ai blocului.
Într-o secțiune privind drepturile omului, UE a convenit, de asemenea, miercuri, să impună sancțiuni împotriva judecătorilor și procurorilor implicați în cazurile împotriva disidentului rus Vladimir Kara-Murza, precum și a opozantului Aleksei Navalnîi, care a decedat în circumstanțe nici acum elucidate într-o colonie penitenciară din regiunea arctică în februarie anul trecut.
Țările blocului comunitar au convenit, de asemenea, asupra unei interdicții pentru exportul substanțelor chimice utilizate în producția de rachete, au mai indicat surse diplomatice. AGERPRES/(AS - redactor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Mega-pana de elecriticitate din Spania: Operatorul rețelei nu a fost victima unui atac cibernetic, confirmă guvernul
După mega-pana de curent electric din 28 aprilie nu a fost detectat niciun indiciu că aceasta ar fi fost provocată de un atac cibernetic, a dat asigurări miercuri guvernul spaniol, care a confirmat că pana a debutat cu o serie de incidente în sud-vestul țării, relatează AFP. 'După analizarea tuturor datelor, nu a fost găsit niciun in
Franța promite 10 milioane de euro pentru repararea sarcofagului de la Cernobîl
Franța va contribui cu 10 milioane de euro la repararea sarcofagului care izolează centrala nucleară de la Cernobîl, din Ucraina, avariat în februarie de un atac cu dronă, a anunțat miercuri Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), transmite AFP. Aceste fonduri vor contribui la 'restaurarea unor funcții cheie&
Israel-Hamas/ Netanyahu îl acuză pe Macron că se plasează de partea unei 'organizații teroriste'
Benjamin Netanyahu l-a acuzat miercuri pe Emmanuel Macron că se plasează de partea unei 'organizații teroriste', după criticile președintelui francez cu privire la linia urmată de prim-ministrul israelian în Fâșia Gaza, informează AFP. 'Macron a ales din nou să se plaseze de partea unei organizații teroriste islamiste u
Cancelarul Merz promite că Germania va redeveni o locomotivă economică și va avea cea mai puternică armată în Europa
Germania 'poate redeveni o locomotivă economică pe care lumea o admiră' și poate avea 'cea mai puternică armată în Europa', a spus miercuri în Bundestag noul cancelar german de centru-dreapta Friedrich Merz, într-un discurs de politică generală în care a promis că va 'face totul' pentru redresarea economiei germane care
Danemarca ia în considerare ridicarea interdicției de 40 de ani privind energia nucleară, potrivit ministrului de resort
Danemarca ia în considerare ridicarea interdicției în vigoare de 40 de ani privind energia nucleară, pentru a-și spori securitatea energetică, a indicat ministrul energiei, marcând o schimbare semnificativă de politică într-o țară care a dat prioritate extinderii surselor de energie eoliană și solară, transmite miercuri Reuters.
Polonia anunță descoperirea unei posibile încercări de interferență străină în campania pentru prezidențiale
Polonia a anunțat miercuri că a descoperit o posibilă încercare de interferență în campania pentru alegerile prezidențiale din 18 mai, prin intermediul unor mesaje publicitare pe Facebook ce ar putea fi finanțate din străinătate, transmite Reuters. În guvernele europene starea de alertă privind interferența străină este la un
În urma reducerilor bugetare americane, OMS își reduce echipa de conducere
Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și-a anunțat miercuri personalul că va avea loc o reducere a echipei de conducere, decizie care se înscrie în reorganizarea agenției pe fondul reducerii finanțării din SUA, relatează AFP. Într-un scurt e-mail la care a avut acces AFP, Tedros Adhanom Ghebreyesus
Negocierile de pace ruso-ucrainene încep joi la Istanbul; componența delegațiilor și agenda discuțiilor sunt încă în pregătire
Negocierile ruso-ucrainene care vor avea loc joi la Istanbul vor aborda chestiuni politice și tehnice, a declarat miercuri consilierul de politică externă al președintelui rus Vladimir Putin, Iuri Ușakov, relatează agenția EFE. 'Delegația va aborda chestiuni politice și, aș spune, de asemenea un ansamblu de chestiuni tehnice', iar &ici
Iran: Negocieri probabile cu europenii vineri, la Istanbul; propunere de creare a unui consorțiu nuclear în Golf (media)
Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a declarat miercuri că o nouă rundă de discuții pe tema programului său nuclear cu Germania, Franța și Marea Britanie va avea loc, probabil, vineri în Turcia, transmite AFP. 'Viitoarea serie de negocieri la nivel de miniștri adjuncți de externe ar trebui, cred, să se țină vineri, la Istan
'Albania are locul său în Uniunea Europeană!', declară Ursula von der Leyen
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a felicitat miercuri pe premierul albanez Edi Rama, care a fost reales, informează AFP. 'Sub leadership-ul dvs, Albania a făcut mari progrese spre Uniunea noastră', a dat ea asigurări, această țară fiind candidată la aderare în UE. 'Albania are locul său &ic
Trump i-a cerut președintelui sirian să expulzeze 'teroriștii palestinieni' și să normalizeze relațiile cu Israelul
Președintele american Donald Trump i-a cerut miercuri omologului său sirian Ahmed al-Sharaa să expulzeze 'teroriștii palestinieni' din Siria, potrivit unui comunicat publicat de Casa Albă, la finalul unei întâlniri de 30 de minute între cei doi lideri la Riad, relatează AFP și dpa. Donald Trump l-a 'încuraja
Moscova critică eventuala desfășurare a unor avioane franceze cu arme nucleare în Europa
Eventuala desfășurare de avioane franceze dotate cu arme nucleare în Europa - posibilitate evocată cu o zi în urmă de președintele francez Emmanuel Macron - nu va aduce 'securitate' pe continentul european, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de AFP. 'Desfășurarea de arme
Erdogan a participat online la întâlnirea de la Riad dintre Trump și președintele sirian
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a participat online la întâlnirea de miercuri de la Riad dintre președintele american Donald Trump și omologul său sirian Ahmed al-Sharaa, a
Guvernul ungar propune o lege împotriva instituțiilor media și ONG-urilor care 'amenință suveranitatea națională'
Guvernul ungar continuă ofensiva împotriva ONG-urilor și a mass-mediei independente prin introducerea în Parlament a unui proiect de lege care vizează orice structură finanțată din fonduri externe ce ar 'amenința suveranitatea', relatează AFP. Acest proiect de lege despre 'transparența vieții publice' a fost prezentat în noapt