O dată cu dezvoltarea accelerată a rețelelor sociale și creșterea tensiunilor geopolitice, UE se confruntă cu pericole crescute venite dinspre actori externi. Aceștia urmăresc să perturbe alegerile și procesele democratice din întreaga UE. Actori rău intenționați încearcă să profite de alegeri pentru a submina încrederea în procesele electorale sau în sistemele democratice, se arată într-un articol publicat pe site-ul Parlamentului European.

Deși imaginea UE în rândul cetățenilor europeni rămâne pozitivă, aceasta nu este imună la manipularea informațiilor și la încercări de influențare. Din acest motiv, UE a luat măsuri concrete pentru a-și întări capacitatea de apărare împotriva dezinformării, fie prin adoptarea unor noi legi, fie prin alte modalități de a-și mări rezistența la atacuri și a proteja democrația.

La începutul legislaturii 2024-2029, deputații europeni au format o nouă comisie specială privind Scutul european al democrației, care are la dispoziție 12 luni pentru a propune măsuri de consolidare a rezistenței democratice a UE împotriva interferențelor și dezinformării străine. În acest scop, comisia examinează impactul legislației existente și al celei ce ar urma să fie adoptată pentru a detecta posibile lacune care pot fi exploatate pentru ingerințe antidemocratice. Comisia se va concentra asupra ingerinței prin intermediul platformelor online și asupra impactului acestora asupra democrației; asupra atacurilor ce vizează infrastructura esențială; asupra atacurilor cibernetice; asupra conținutului generat de inteligența artificială și asupra falsurilor (deep fakes) care urmăresc interferența străină și manipularea informațiilor; asupra amenințărilor hibride interne, precum și asupra rolului actorilor rău intenționați statali sau nestatali. Activitatea sa va contribui la viitoarea inițiativă a Comisiei 'Scutul european al democrației', menită să contracareze cele mai grave riscuri la adresa democrației din UE.

Continuarea activității din legislatura precedentă

În cursul legislaturii precedente din 2019-2024, Parlamentul a tras semnale de alarmă cu privire la încercări sistematice ale unor entități străine de a influența alegerile și procesele democratice. Încă din 2019, europarlamentarii au semnalat o creștere semnificativă a propagandei rusești precum și eforturi de a eluda restricțiile privind finanțarea partidelor politice.

Două comisii parlamentare succesive au fost înființate pentru a analiza ingerințele străine în procesele democratice din UE, prima în 2020, iar următoarea în 2022. Pe baza constatărilor acestora, eurodeputații au formulat recomandări de imunizare a UE în fața dezinformării și ingerințelor, precum și pentru protejarea alegerilor europene din 2024.

Europarlamentarii au exprimat preocupări legate în mod special de ingerințele ruse și chineze în afacerile UE, dar au căutat și soluții pentru a proteja UE de interferențe provenind din alte țări, cum ar fi Qatar sau Maroc.

În februarie 2024, eurodeputații și-au manifestat îngrijorarea și indignarea după apariția unor noi acuzații potrivit cărora Rusia încearcă să recruteze parlamentari europeni ca agenți de influență și oferă narative partidelor și actorilor de extremă dreapta din UE pentru a submina sprijinul pentru Ucraina.

În aprilie 2024, europarlamentarii au cerut mai multe sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns imediat la încercările de a răspândi dezinformări împotriva UE, prin intermediul unor canale media susținute de Kremlin. Eurodeputații au condamnat, totodată, ingerințele Kremlinului în afacerile UE prin efectuarea de plăți către anumiți deputați europeni și candidați la alegerile europene, pentru a disemina propaganda rusă.

Adresându-se șefilor de stat și de guvern ai UE în martie 2024, președinta Parlamentului, Roberta Metsola, a remarcat că alegerile europene vor pune la încercare trăinicia sistemelor noastre.

'Știm cât de departe vor merge anumiți actori externi pentru a încerca să perturbe procesele noastre democratice. Asistăm în multe state la tentative de a promova dezinformarea, manipularea și propaganda, provenind de la actori ostili proiectului european. Nu putem permite ca această narațiune distructivă, propagandă și dezinformare să se răspândească fără a le contracara', a declarat ea.

Tehnici și tactici de dezinformare

Tacticile de manipulare au ca scop răspândirea de informații false sau înșelătoare cu intenția de a induce în eroare opinia publică și de a crea confuzie, astfel încât adevărul să nu mai poată fi distins de minciună.

Polarizarea opiniilor întărește punctele de vedere extreme într-o dezbatere pentru a reduce la tăcere opiniile moderate și pentru a face dificilă sau imposibilă dezbaterea democratică.

Narațiunile care aduc acuzații fără dovezi despre existența unor fraude, nereguli, sau care inoculează lipsa de încredere în instituții, au ca scop să semene confuzie și haos și să împiedice dezbaterea democratică.

Legislația care protejează UE și pe cetățenii acesteia

Europarlamentarii au adoptat o serie de acte legislative care urmăresc să protejeze cetățenii UE și societatea de dezinformare și ingerințe străine.

Actul legislativ privind serviciile digitale obligă platformele online să combată dezinformarea și răspândirea conținutului ilegal și să protejeze drepturile fundamentale ale utilizatorilor online, în special libertatea de exprimare și de informare. Utilizatorilor le sunt oferite mai multe informații și dreptul de a contesta decizii de eliminare a conținutului. Sunt interzise anunțurile targetate adresate minorilor și care utilizează date personale sensibile. Marile platforme trebuie să fie mai transparente și să ia măsuri pentru a reduce impactul negativ al serviciilor lor asupra drepturilor fundamentale - inclusiv suprimarea exprimării - integritatea proceselor democratice și răspândirea dezinformării.

Noile reguli de transparență privind publicitatea politică interzic reclamele sponsorizate din afara UE cu 3 luni înaintea alegerilor și facilitează depistarea de către cetățeni a reclamelor politice plătite și a celor care le plătesc.

Prima reglementare cuprinzătoare din lume privind inteligența artificială (IA) protejează drepturile fundamentale în UE și contracarează dezinformarea și manipularea prin introducerea unor cerințe de etichetare pentru conținutul generat de IA.

Parlamentul a adoptat, totodată, noi reguli de apărare a jurnaliștilor împotriva proceselor abuzive și a întărit prevederile prin care se protejează mass-media de ingerințele politice.

Pentru a proteja mai bine Parlamentul European de actorii străini care încearcă să-i înrâurească activitatea, europarlamentarii au adoptat reforme pentru consolidarea integrității, independenței și responsabilității acestei instituții.

Alte măsuri UE

În completarea noilor legi, UE a depus eforturi pentru o cooperare mai strânsă între autoritățile electorale, specialiștii în dezinformare, experții în verificări factuale europeni ('fact-checkers') și specialiștii independenți în dezinformare. Concomitent UE a promovat legături mai strânse cu NATO, pentru a intensifica eforturile de combatere a dezinformării.

Un grup operativ special din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă lucrează pentru a demasca și a contracara manipularea informațiilor și dezinformarea pe filiere rusești pro-Kremlin. Acesta a publicat un raport special dedicat alegerilor europene din 2024.

Parlamentul a luat măsuri în vederea sensibilizării cetățenilor UE cu privire la dezinformare și a elaborat în acest scop un set de instrumente educaționale despre alegerile europene.

În fine, o pagină de pe site-ul alegerilor europene oferă informații despre măsurile întreprinse pentru a se asigura alegeri libere și corecte.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Andreea Lãzãroiu)