În cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, SUA au solicitat marți Rusiei și Ucrainei să accepte propunerea de pace a administrației americane, în timp ce cele două țări beligerante s-au acuzat reciproc de continuarea conflictului, formulând anumite condiții, relatează EFE.

Reprezentantul SUA, John Kelley, a îndemnat Rusia și Ucraina să accepte 'propunerea lor cadru' și a reamintit că președintele american Donald Trump - într-un rol de mediator din ce în ce mai fragil - a cerut Moscovei să pună capăt atacurilor și 'să încheie imediat războiul'.

'Dacă ambele părți sunt pregătite să pună capăt războiului, Statele Unite vor sprijini pe deplin calea lor către o pace durabilă', a adăugat Kelley, exact în momentul în care Trump și-a exprimat frustrarea crescândă față de lipsa unui acord înainte de expirarea primelor sale 100 de zile de mandat la Casa Albă.

Ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Mariana Beța, a denunțat în discursul său faptul că Moscova a lansat 8.500 de bombe asupra țării sale din martie, când SUA au propus un armistițiu complet, și a afirmat că 'punctul de plecare' pentru pace ar fi tocmai o astfel de încetare a focului.

'Dacă Rusia este atât de dispusă să oprească războiul, de ce să nu începem încetarea focului astăzi, fără să așteptăm 8 mai', a adăugat Beța, referindu-se la armistițiul unilateral de trei zile declarat de Moscova cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la victoria sovietică asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.

'Aceasta propunere nu are nicio legătură cu pacea - Rusia folosește întotdeauna ziua victoriei asupra nazismului pentru propaganda...Nicio țară nu are dreptul să revendice eforturi exclusive în timpul celui de-al Doilea Război Mondial', a afirmat ministrul ucrainean, citat de Interfax-Ukraina. ' Prețuim viața umană, focul poate fi oprit chiar acum și nu doar de dragul unei parade pentru ca apoi Rusia să continue să ucidă ucraineni', a adăugat Mariana Beța.

Ucraina dorește pacea, dar 'nu cu orice preț', a ținut să sublinieze reprezentanta diplomației Kievului în reuniunea Consiliului de Securitate. Dar, 'orice negocieri viitoare trebuie să țină cont de liniile roșii ucrainene: nu vom recunoaște niciodată niciun teritoriu ocupat temporar ca fiind rusesc. Crimeea, orice teritoriu ocupat rămâne Ucraina... Nu vom fi de acord cu niciun dictat străin privind dimensiunea forțelor de apărare... Nu vom fi de acord cu nicio limitare a suveranității Ucrainei... inclusiv alegerea alianțelor la care am dori să ne alăturăm', a subliniat ministrul adjunct de externe ucrainean.

La rândul său, ambasadorul Rusiei, Vasili Nebenzia, a opinat că organizarea acestei reuniuni de către 'susținătorii europeni' ai Kievului reflectă 'teama acestora de a fi lăsați deoparte de noua administrație americană, care caută o soluție' la conflict.

Nebenzia a acuzat Kievul de 'sabotarea' moratoriului de 30 de zile, de 'escaladarea conflictului și respingerea propunerilor de pace echilibrate ale SUA'. Reprezentantul rus a susținut că Moscova continuă discuțiile privind 'contururile planului de pace', după care a făcut apel la 'semnale clare privind o rezolvare pașnică' a conflictului.

Aceste semnale sunt, potrivit lui Nebenzia, 'încetarea livrărilor de arme către Ucraina și voința (occidentalilor) de a-l convinge pe (președintele ucrainean Volodimir) Zelenski de necesitatea urgentă a unui dialog constructiv'.

Reuniunea Consiliului de Securitate a fost convocată de Franța și prezidată de ministrul său de externe, Jean-Noel Barrot, care a făcut apel la o încetare generală a focului și a denunțat atacul rusesc din 24 aprilie asupra Kievului, unul dintre cele mai grave de la începutul războiului, soldat cu 13 morți și aproximativ 90 de răniți.

Joyce Msuya, secretarul general adjunct al ONU pentru afaceri umanitare, a luat de asemenea cuvântul, avertizând că 'în timp ce negocierile bat pasul pe loc, costul uman al războiului crește, cu atacuri neîncetate care ucid și rănesc civili, inclusiv copii'. AGERPRES/(AS-editor:Lilia Traci, editor online: Ady Ivaşcu)