Președintele rus Vladimir Putin și emisarul american Steve Witkoff au discutat vineri circa trei ore la Kremlin, o întâlnire 'constructivă' ce a abordat planul de pace propus de președintele american Donald Trump pentru încheierea războiului în Ucraina și inclusiv posibilitatea reluării 'negocierilor directe' între Moscova și Kiev, a declarat presei consilierul pentru politică externă al președintelui rus, Iuri Ușakov, transmit agențiile AFP și EFE.

'O discuție constructivă și foarte utilă a avut loc timp de trei ore (...) Au fost abordate, printre alte lucruri, posibila reluare a negocierilor directe între reprezentanții Rusiei și Ucrainei', a spus Ușakov, care a participat la întrevedere, alături de președintele Putin și de emisarul economic special al acestuia, Kirill Dmitriev.

Întâlnirea a contribuit de asemenea la 'apropierea pozițiilor' între Kremlin și Casa Albă, a adăugat oficialul rus. Potrivit acestuia, consultările ruso-americane vor continua în mod activ în perioada următoare.

Aceasta este a patra vizită efectuată recent în Rusia de Witkoff, care a devenit interlocutorul privilegiat al lui Putin în contactele cu SUA asupra războiului din Ucraina.

Propunerea de plan de pace avansată de Trump prevede în principal încetarea permanentă a focului, recunoașterea de către SUA a peninsulei Crimeea ca fiind de jure parte a Rusiei și recunoașterea de facto a controlului rusesc asupra celorlalte teritorii ucrainene ocupate, cu excepția zonelor din regiunea Harkov, excluderea aderării Ucrainei la NATO (nu și pe cea a aderării la UE), ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei, trecerea sub control american a centralei nucleare Zaporojie și garanții de securitate pentru Ucraina oferite de state voluntare, în principal europene.

Într-o contrapropunere transmisă Washingtonului, Ucraina și aliații săi europeni cer amânarea discuțiilor despre teritorii până la încheierea unui armistițiu - fără a recunoaște controlul rusesc asupra vreunui teritoriu ucrainean -, amânarea de asemenea a ridicării sancțiunilor împotriva Rusiei, garanții sporite de securitate pentru Ucraina și despăgubirea acesteia de către Rusia pentru daunele provocate de război.

Tema Crimeei a devenit în mod special un nou subiect de tensiune între Ucraina și SUA, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins categoric oficializarea controlului rus asupra acestei peninsule, provocând o reacție virulentă din partea lui Trump, care l-a avertizat că 'poate avea pacea, sau poate lupta încă trei ani înainte să piardă toată țara'.

De partea sa, Kremlinul a transmis de mai multe ori că o soluționare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să ia în considerare eliminarea 'cauzelor profunde' ale acestuia și 'interesele legitime de securitate ale Rusiei', formulă prin care Rusia cere de fapt, printre altele, recunoașterea anexării teritoriilor pe care le ocupă în Ucraina, excluderea aderării acestei țări la NATO și crearea unei noi arhitecturi europene de securitate.

Ultimele negocieri directe ruso-ucrainene au avut loc la Istanbul în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei ruse asupra Ucrainei. Conform Rusiei, la acele negocieri aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului și a premierului britanic de la acea vreme, Boris Johnson, iar Ucraina nu a mai dorit să-l semneze de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev.

Potrivit unor relatări ulterioare, acordul nerealizat în cele din urmă cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, să-și limiteze capacitățile militare și să acorde un statut special provinciilor din estul țării, clauze față de care președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat categoric opoziția.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)