Autoritatea suedeză pentru investigarea accidentelor (SHK) a anunțat marți că nu există nicio dovadă că o navă sub pavilion chinez și-a coborât intenționat ancora pentru a secționa două cabluri submarine din Marea Baltică anul trecut, transmite France Presse.

Această investigație tehnică s-a desfășurat în paralel cu ancheta judiciară lansată în Suedia pentru ''sabotaj'', după incidentele din 17 și 18 noiembrie, investigație încă în desfășurare.

În 17 noiembrie, cablul de telecomunicații Arelion, ce lega insula suedeză Gotland de Lituania, a fost avariat. A doua zi, cablul de comunicații C-Lion 1, dintre Finlanda de Germania, a fost secționat la sud de insula suedeză Oland.

Într-un raport publicat marți, SHK a constatat că nava Yi Peng 3 ar fi tăiat două cabluri de telecomunicații după ce și-a coborât ancora în largul coastei sud-estice a Suediei timp de o zi și jumătate în noiembrie 2024, pe o lungime de 180 de mile nautice.

Totuși, SHK a declarat că nu este în măsură să ajungă la concluzia definitivă că nava, construită în 2001 și aparținând grupului chinez Ningbo Yipeng Shipping Co, ar fi secționat cablurile în mod deliberat.

''Există două scenarii posibile pentru incident, dintre care una este aceea că nava a aruncat deliberat ancora pentru a avaria infrastructura. Argumentul contra acestei ipoteze este riscul deliberat pe care îl reprezintă pentru navă eliberarea ancorei cu mare viteză, cu un risc ridicat ca vasul să fie avariat și echipajul manipulant să fie rănit în timpul eliberării ancorei'', a menționat SHK.

Autoritatea suedeză pentru investigarea accidentelor subliniază că nu a fost autorizată să urce la bord pentru a examina ancora vasului Yi Peng 3 și pentru a-i interoga pe membrii echipajului decât la peste o lună după accident și că nu a avut acces la niciun fel de date electronice.

Aceste incidente au fost anchetate de asemenea de Finlanda și Germania.

Mai multe cabluri de comunicații au fost avariate în ultimul an în Marea Baltică, ceea ce a dus la deschiderea unor investigații în Suedia, Finlanda, Lituania și Letonia.

Suspiciunile sunt îndreptate către așa-numita 'flotă rusă din umbră', formată din nave pe care Rusia le folosește pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse exporturilor sale de petrol din cauza invadării Ucrainei.

NATO și nouă țări riverane Mării Baltice au convenit la jumătatea lunii ianuarie, la Helsinki, să lanseze o nouă misiune, intitulată 'Baltic Sentry', pentru a proteja infrastructura subacvatică critică din zonă cu nave, avioane, drone navale și alte mijloace. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor: Florin Ștefan, editor online: Ada Vîlceanu)