Șefa diplomației europene Kaja Kallas s-a întâlnit luni, la Podgorița, cu prim-ministrul Muntenegrului, Milojko Spajic, pentru a-și exprima sprijinul pentru reformele pro-europene ale țării și pentru a anunța un nou pachet de ajutor financiar, ca parte a unui turneu de trei zile în care va mai vizita Bosnia-Herțegovina și Albania, informează EFE.

Muntenegru, care are o populație de 600.000 de locuitori, este candidată la aderarea la UE din 2012 și, deocamdată, este țara balcanică în care s-au înregistrat cele mai multe progrese.

Kallas a subliniat angajamentul Muntenegrului față de reforme, într-o conferință de presă în care a recunoscut că încă nu există un consens pentru închiderea capitolului 31, privind politica externă și de securitate.

'Este un proces complex. În ceea ce privește capitolul 31, nu există consens. I-am spus prim-ministrului că dezvoltarea unor relații bune cu vecinii ajută pe calea europeană', a spus Kallas, fără a numi vreun stat vecin.

Potrivit Al Jazeera, Croația blochează progresul la acest capitol din cauza problemelor dintre cele două țări, inclusiv divergențe în delimitarea frontierelor și urmărirea penală a crimelor de război comise în anii 1990.

Kallas a anunțat că UE va acorda în această lună Muntenegrului 26 de milioane de euro ca parte a planului de sprijin pentru Balcani, care include două miliarde în granturi, patru miliarde în împrumuturi pe patru ani și șase milioane pentru a consolida cooperarea în domeniul apărării prin Instrumentul European pentru Pace.

'Trăim vremuri turbulente și trebuie să ne consolidăm colaborarea în materie de securitate', a afirmat șefa diplomației europene.

Deși guvernul premierului Spajic și-a stabilit obiectivul de a finaliza aderarea la UE până în 2028, Muntenegru are închise, în prezent, doar câteva capitole din cele 33 care sunt încă deschise în cadrul negocierilor de integrare.

Kallas și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la situația de securitate regională, făcând aluzie la legile de dezangajare adoptate în Bosnia-Herțegovina de entitatea sârbă a federației, Republica Srpska, condusă de liderul pro-rus Milorad Dodik.

'Nu putem tolera atacurile asupra unității. Politicienii trebuie să depășească diviziunile, nu să le adâncească', a mai declarat Kaja Kallas, care marți va vizita Bosnia-Herțegovina. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Ionuț Mareș, editor online: Anda Badea)