Mali și aliații săi Niger și Burkina Faso au anunțat duminica aceasta că își recheamă ambasadorii din Algeria, pe care au acuzat-o că a doborât la sfârșitul lui martie o dronă a armatei pe teritoriul malian, informează luni AFP.

Pe 1 aprilie, Algeria a declarat că a doborât o dronă înarmată de recunoaștere care a pătruns în spațiul său aerian. În urma anchetei, Mali ''a conchis cu certitudine absolută că drona a fost distrusă în urma unei acțiuni ostile premeditate a regimului algerian'', a afirmat într-un comunicat Ministerul Afacerilor Externe de la Bamako.

''Colegiul președinților din Alianța Statelor din Sahel (AES) a decis să recheme pentru consultări ambasadorii statelor membre acreditați la Alger'', au anunțat cele trei țări într-un comunicat comun.

Autoritățile algeriene nu au reacționat deocamdată.

Potrivit guvernului malian, condus de militari după o dublă lovitură de stat în 2020 și 2021, epava dronei a fost localizată la 9,5 kilometri sud de frontiera cu Algeria.

Junta din Mali a anunțat de asemenea mai multe măsuri de protest contra Algeriei, printre care convocarea ambasadorului algerian la Bamako, retragerea cu efect imediat din Comitetul de state majore comun (CEMOC) - o alianță a mai multor forțe armate din Sahel pentru lupta împotriva terorismului - și o plângere la instanțele internaționale ''pentru acte de agresiune''.

Această dispută este cea mai recentă între Mali și vecinul său algerian, relațiile dintre cele două țări devenind tot mai tensionate în ultimii ani.

Cele două state și-au mai rechemat ambasadorii în urma unei dispute, în decembrie 2023.

Mali reproșează Algeriei că întreține ''o apropiere cu grupări teroriste'', în special în regiunea de frontieră, unde armata maliană și aliații săi ruși au suferit la sfârșitul lui iulie trecut pierderi grele.

La sfârșitul lui ianuarie 2024, junta maliană a anunțată ''sfârșitul, cu efect imediat'' a acordului de pace de la Alger, semnat în 2015.

Acest acord a fost multă vreme considerat drept esențial pentru stabilizarea țării, care se confruntă începând din 2012 cu o criză de securitate alimentată de violențele unor grupări afiliate Al-Qaida și organizației Stat Islamic (SI), și de bande criminale locale.

După ce au venit la putere prin forță în 2020, militarii malieni au rupt, în afară de acordul de pace de la Alger, și vechea alianță cu Franța și cu partenerii europeni, pentru a se întoarce spre Rusia. Ei au cerut de asemenea retragerea MINUSMA, misiunea ONU de stabilizare în Mali.

Junta a format apoi în 2023 Alianța Statelor din Sahel (AES) cu Nigerul și Burkina Faso, conduse și acestea de regimuri militare instalate în urma unor lovituri de stat.

În ianuarie, cele trei state din Sahel s-au retras din Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (CEDEAO), pe care o percepeau ca fiind vasală Franței. AGERPRES/(AS - redactor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)