Grecia, țară membră a NATO, lansează 'cea mai importantă' reformă a armatei sale din istoria modernă, pentru care va aloca circa 25 miliarde de euro, a anunțat miercuri premierul elen Kyriakos Mitsotakis, în contextul provocărilor tot mai mari pentru securitatea Europei, relatează AFP.

Într-o alocuțiune în fața parlamentului, șeful guvernului conservator a insistat asupra 'mediului internațional incert' în care se află această țară mediteraneeană vecină cu Turcia și una dintre puținele membre ale NATO care alocă peste 3% din PIB pentru cheltuielile de apărare.

Această vastă reformă este 'transformarea cea mai importantă a Forțelor armate din istoria modernă a țării', a subliniat Mitsotakis.

'De la Arctica la Marea Egee, raportul de forțe se schimbă', le-a spus Mitsotakis deputaților greci.

'Aceasta implică noi provocări pentru întregul continent european, dar de asemenea pentru țări precum a noastră', a adăugat el, vorbind despre o țară 'mică poate ca suprafață', dar care, potrivit lui, este 'mare ca importanță și dinamism', mai ales datorită poziției sale geografice strategice în estul Mediteranei, la frontierele externe ale Uniunii Europene.

El a subliniat necesitatea ca Grecia 'să rămână puternică, stabilă și independentă într-o lume care se schimbă într-un ritm imprevizibil'.

Prim-ministrul conservator nu a detaliat calendarul acestei reforme, dar, potrivit unor surse ministeriale, investițiile de 25 de miliarde de euro vor fi eșalonate până în 2036.

Franța, Germania și Polonia și-au anunțat recent intenția de a-și consolida armatele într-un moment în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană trebuie să-și crească semnificativ cheltuielile pentru armament într-un context geopolitic tensionat.

Pe lângă achiziționarea a 20 de avioane de luptă F-35, pentru care a fost deja semnat un acord, Atena dorește să-și consolideze actuala cupolă antiaeriană cu noi arme, drone navale și aeriene sau radare.

Acest 'Scut al lui Ahile', așa cum l-a prezentat Mitsotakis, este destinat să întărească apărarea antirachetă și antiaeriană, precum și sistemele antidrone.

Atena și-a dublat deja bugetul pentru apărare pe 2025 față de 2024, la 6,13 miliarde de euro.

Grecia, care are relații complicate cu Turcia, de asemenea țară membră a NATO, este una dintre cele patru state din Alianță care alocă mai mult de 3% din PIB pentru cheltuielile de apărare, după Polonia, Estonia și Letonia.

Situată la frontierele externe ale Uniunii Europene, ea a încercat în ultimii ani să-și consolideze poziția geopolitică în estul Mediteranei, aproape de zonele de conflict din Orientul Mijlociu.

Atena și-a justificat întotdeauna achiziționarea de mai mult armament prin disputele sale istorice cu Ankara, în special delimitarea zonei economice exclusive (ZEE) din Marea Egee care separă cele două țări vecine.

Reorganizarea armatei este 'necesară', apreciază Maria Gavouneli, profesor de drept internațional la Universitatea din Atena, din cauza întârzierilor acumulate în modernizarea armamentelor și munițiilor 'în timpul crizei economice din ultimul deceniu și al înghețării cheltuielilor publice'.

În ultimii ani, Grecia a semnat acorduri de apărare cu Franța, SUA și Israel. AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Ionuț Mareș, editor online: Simona Aruştei)