Camera inferioară a parlamentului german a aprobat marți o relaxare istorică a limitei de îndatorare a țării cu scopul de a majora cheltuielile de apărare și a aloca 500 de miliarde de euro (547 de miliarde de dolari) pentru infrastructură și măsuri de protecție climatică, relatează dpa.

Votul din Bundestag, considerat un test crucial pentru probabil viitorul cancelar al Germaniei Friedrich Merz, a fost de 513 la 207 în favoarea acestor măsuri.

Merz a justificat planificatele datorii de miliarde de euro spunând că sunt necesare pentru securitatea Germaniei, a Europei și a NATO.

'Este și un război împotriva țării noastre, care are loc în fiecare zi', a afirmat el, referindu-se la războiul de peste trei ani lansat de Rusia împotriva Ucrainei. Cancelarul a anunțat totodată măsuri de austeritate și o reducere a birocrației.

Partidele care susțin aceste măsuri, printre care și Uniunea Creștin Democrată (CDU) a lui Merz și partidul-soră bavarez, Uniunea Creștin Socială (CSU), social-democrații și Verzii, nu au avut certitudinea că vor întruni majoritatea necesară de două treimi, sau 489 de voturi.

Relaxarea restricției constituționale stricte impuse în Germania asupra contractării de împrumuturi de către guvern, cunoscută și ca 'frâna datoriei', va permite asumarea de credite nelimitate pentru finanțarea cheltuielilor de apărare, protecție civilă, ale serviciilor de informații și cu securitatea cibernetică.

Vor putea fi contractate împrumuturi pentru toate cheltuielile din aceste domenii depășind 1% din produsul intern brut (PIB), ceea ce, potrivit calculelor politicienilor, s-ar ridica la circa 44 de miliarde de euro în acest an.

Este o schimbare masivă pentru liderul CDU Friedrich Merz, care critica până acum deficitul bugetar.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei și poziția tot mai ostilă a Washingtonului obligă însă Germania - și pe aliații săi europeni - să reconsidere dependența sa masivă de Statele Unite în materie de apărare și să-și întărească propriile capacități.

Adoptarea planului va fi binevenită probabil nu numai de Ucraina, ci și de către aliații europeni ai țării devastate de război, înaintea importantului summit de joi al UE consacrat apărării, sprijinului pentru Ucraina și altor subiecte.

Fondul de 500 de miliarde de euro pentru investițiile în infrastructură atât de necesare include 100 de miliarde de euro pentru protecția climei, o condiție cerută de Verzi ca să susțină măsurile. Acordul cere și ca 'neutralitatea climatică până în 2045' să fie înscrisă în legea fundamentală a Germaniei.

Ani de lipsă de investiții în infrastructura din Germania au afectat îndeosebi serviciile feroviare, călătorii plângându-se de întârzieri, anulări sau supraaglomerare, dar și conectivitatea prin internet și alte aspecte esențiale pentru afaceri, ceea ce a obstrucționat creșterea celei mai mari economii a Europei.

Problema psihologică a deficitului bugetar

Reducerea limitei de îndatorare reprezintă și un obstacol psihologic pentru mulți germani, care din punct de vedere istoric au rezerve în a accepta deficitul bugetar.

Practic, Germania are una dintre cele mai mari rate de economisire a gospodăriilor din Uniunea Europeană, cu 19,3% din venitul disponibil, conform Eurostat, situându-se pe locul al doilea după Cehia, cu 19,4%.

Reclamații și procese

Merz a forțat adoptarea pachetului de măsuri de actualul Bundestag - în condițiile în care parlamentul va fi înlocuit cu unul nou chiar din 25 martie -, dându-și seama că ar fi mai greu de adoptat de noul parlament ales la scrutinul anticipat din 23 februarie, deoarece acesta va include mai mulți membri de extremă stângă și extremă dreaptă care i se opun.

Alternativa pentru Germania (AfD, de extremă dreapta) și alte formațiuni au încercat să blocheze votul cu acțiuni legale, dar acestea au fost respinse.

În dezbaterea premergătoare votului, liderul grupului parlamentar AfD Tino Chrupalla l-a acuzat pe Merz că este 'complet lipsit de coloană vertebrală'.

'Scopul aici este de a crește aiurea până la cer datoria publică', a lansat el.

Măsura ajunge acum la Bundesrat, sau camera superioară, din care fac parte premierii celor 16 landuri ale Germaniei. Și aici va avea nevoie de o majoritate de două treimi, ceea ce este considerat probabil, după ce un partener de coaliție din guvernul bavarez a renunțat luni la opoziție și a spus că va vota pentru plan.

Landurile germane vor beneficia și ele semnificativ de pe urma pachetului; nu doar că vor primi 100 de miliarde de euro din cele 500 de miliarde de euro pentru infrastructură și protecția climei, dar li se va permite și să facă datorii totale de 0,35 % din PIB. Până acum, landurile federale aveau o limită de datorie zero.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor: Florin Ștefan, editor online: Ada Vîlceanu)