Ministerul Sănătății al guvernului Hamas pentru Fâșia Gaza a anunțat marți dimineață un nou bilanț de 'cel puțin 330 de morți' în atacurile israeliene care au fost lansate în cursul nopții asupra acestui teritoriu palestinian și care sunt de o violență fără precedent de la începutul armistițiului din 19 ianuarie, notează AFP.

'Ministerul Sănătății a înregistrat peste 330 de morți, în mare parte femei și copii palestinieni, și sute de răniți, dintre care zeci sunt în stare critică' în urma acestor lovituri, a declarat pentru AFP directorul ministerului, Mohammed Zaqout.

Într-o declarație comună pe Telegram, forțele de apărare ale Israelului și Agenția de Securitate Internă au revendicat responsabilitatea pentru 'lovituri ample asupra unor ținte teroriste aparținând organizației teroriste Hamas din Fâșia Gaza'.

Aceste atacuri, decise de prim-ministrul Benjamin Netanyahu și de ministrul apărării Israel Katz, 'survin după refuzul repetat al Hamas de a ne elibera ostaticii, precum și după respingerea tuturor propunerilor primite de la trimisul prezidențial american Steve Witkoff și de la mediatori', a transmis guvernul israelian.

'Israelul va acționa de acum înainte împotriva Hamas cu forță militară sporită', a subliniat aceeași sursă. Președinția Statelor Unite a declarat că a fost consultată de Israel înaintea atacurilor.

Tot marți, ministrul apărării, Israel Katz, a transmis că Israelul va continua să lupte în Fâșia Gaza 'până când toți ostaticii se vor întoarce acasă'.

'Nu vom înceta lupta până când toți ostaticii nu se vor întoarce acasă și toate obiectivele războiului nu vor fi atinse', a spus oficialul israelian, citat într-un comunicat. Printre aceste obiective se numără, pe lângă întoarcerea tuturor ostaticilor (morți și vii), distrugerea Hamas ca forță militară sau politică în Fâșia Gaza.

Hamas, la putere în Gaza din 2007, l-a acuzat pe Netanyahu că 'torpilează' armistițiul și vrea să 'sacrifice' ostaticii.

Liderul israelian 'a decis să reia războiul de exterminare în care vede un colac de salvare pentru crizele interne' prin care trece Israelul, a subliniat organizația islamistă într-un comunicat de presă.

'Decizia lui Netanyahu de a relua războiul este o decizie de a sacrifica prizonierii (ostaticii aflați în mâinile Hamas sau ale aliaților săi - n.r.) și o condamnare la moarte împotriva lor', se mai arată în comunicat.

Potrivit unui oficial israelian care a vorbit sub rezerva anonimatului, aceste lovituri 'preventive' au vizat 'comandanți militari de nivel mediu, membri ai conducerii Hamas, precum și infrastructura teroristă'.

Acestea sunt realizate cu scopul de a împiedica Hamas 'să-și reconstruiască forțele și să se reînarmeze', a adăugat el. Ofensiva va continua 'atât timp cât va fi necesar' și se va extinde dincolo de utilizarea exclusivă a loviturilor aeriene, a subliniat sursa citată.

Hamas a cerut Consiliului de Securitate al ONU să se întrunească de urgență și să adopte o rezoluție prin care să forțeze Israelul 'să înceteze agresiunea' și să-și retragă trupele din întreaga Fâșie Gaza.

O ședință a Consiliului programată înainte de atacuri ar urma să aibă loc marți la New York la ora 10:00 (14:00 GMT).

Duminică, Israelul a anunțat trimiterea de negociatori în Egipt pentru a discuta problema ostaticilor cu mediatorii egipteni.

Cu o zi înainte, Netanyahu își 'instruise' negociatorii 'să se pregătească pentru continuarea discuțiilor' în vederea celei de-a doua etape a armistițiului, pentru a obține 'eliberarea imediată a unsprezece ostatici vii și jumătate dintre ostaticii morți', conform biroului său.

Obținut cu ajutorul țărilor mediatoare (Qatar, Egipt, Statele Unite), acordul de armistițiu a intrat în vigoare pe 19 ianuarie, după 15 luni de război declanșat de atacul fără precedent al Hamas împotriva Israelului pe 7 octombrie 2023.

În timpul primei etape a acordului de armistițiu, care a expirat la 1 martie, Hamas a returnat 33 de ostatici, dintre care opt morți, iar Israelul a eliberat aproximativ 1.800 de deținuți palestinieni. Dar negocierile au rămas de atunci în impas.

Hamas a cerut să se treacă la negocierile privind a doua fază a acordului, care prevede o încetare permanentă a focului, retragerea israeliană din Gaza, redeschiderea punctelor de trecere pentru ajutor și eliberarea ultimilor ostatici.

Israelul, în schimb, vrea o prelungire a primei faze până la mijlocul lunii aprilie și cere, pentru a trece la a doua, 'demilitarizarea totală' a teritoriului și plecarea Hamas.

Atacul din 7 octombrie 2023, desfășurat în sudul Israelului, s-a soldat cu moartea a 1.218 persoane din partea israeliană, majoritatea civili, potrivit unui bilanț al AFP bazat pe date oficiale și incluzând ostatici care au murit sau au fost uciși în captivitate.

Din totalul de 251 de persoane răpite în atac, 58 rămân ostatici reținuți în Gaza, dintre care 34 au fost declarați morți de armata israeliană.

Drept răspuns, Israelul a jurat să anihileze Hamas și a lansat o ofensivă distructivă în Gaza care a făcut cel puțin 48.572 de morți, majoritatea civili, înainte de aceste noi lovituri, potrivit datelor Ministerului Sănătății al Hamas, considerate de încredere de ONU, și a provocat un dezastru umanitar.

În ciuda armistițiului, armata israeliană a executat cu regularitate lovituri în Fâșia Gaza în ultimele săptămâni. Sâmbătă, nouă persoane au fost ucise în Beit Lahia (nord), inclusiv patru jurnaliști palestinieni, conform Apărării Civile din Gaza. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)