Teheranul a reafirmat luni că nu va negocia ''sub presiune și intimidare'' cu privire la programul său nuclear, după ce Washingtonul a anulat o derogare de la sancțiunile ce i-ar permite Irakului să achiziționeze energie electrică din Iran, transmite AFP.

Statele Unite au confirmat duminică faptul că nu au prelungit această derogare acordată Irakului începând din 2018. ''Este vorba despre a ne asigura că nu i-am permite Iranului să beneficieze de vreo relaxare economică sau financiară'', a indicat Departamentul de Stat american într-un comunicat.

Președintele american Donald Trump a solicitat negocieri cu Iranul pentru a încadra programul nuclear și de înarmare iranian. În același timp, liderul american a continuat politica de ''presiune maximală'' inițiată în primul său mandat de președinte (2017-2021), în scopul slăbirii economice și izolării Iranului la nivel internațional.

Misiunea iraniană la ONU a declarat duminică pe platforma X că Teheranul ar putea avea în vedere negocieri cu SUA privind programul nuclear iranian cu condiția ca discuțiile să abordeze o ''eventuală militarizare'' și nu oprirea absolută a programului.

Luni, ministrul de externe iranian Seyed Abbas Araghchi a părut să contrazică această afirmație. ''Programul de energie nucleară al Iranului a fost și va rămâne întotdeauna deplin pașnic. Nu există așadar în mod fundamental nicio 'militarizare potențială' a acestui program. NU negociem sub presiune și intimidare'', a scris el pe X.

Iran's nuclear energy program has always been—and will always remain—entirely peaceful. There is fundamentally therefore no such thing as its "potential militarization".

We will NOT negotiate under pressure and intimidation. We will NOT even consider it, no matter what the…

— Seyed Abbas Araghchi (@araghchi) March 9, 2025

''Negocierea este diferită de intimidare și dictate'', a adăugat Araghchi.

Liderul suprem iranian Ali Khamenei a denunțat deja, sâmbătă, politica de ''intimidare'' dusă de Washington, după ce Donald Trump amenințase cu o eventuală intervenție militară, continuă AFP.

Importurile irakiene de gaz și electricitate din Iran reprezintă o treime din nevoile energetice ale Irakului, țară cu imense resurse petroliere, dar unde deceniile de conflicte au făcut ravagii.

Odată cu încheierea derogării acordate de SUA, Irakul va avea dificultăți în furnizarea de electricitate în timpul perioadelor de vârf din timpul verii, a explicat Yesar al-Maleki, economist în cadrul Middle East Economic Survey.

Pentru a acoperi diferențele, Bagdadul s-ar putea orienta către ''furnizori de electricitate independenți'' din regiunea autonomă Kurdistan sau și-ar putea crește importurile de energie electrică din Turcia lansate în 2024, a adăugat expertul.

Guvernul premierului irakian Mohammed Shia al-Soudani, adus la putere de o coaliție de partide pro-iraniene, a afirmat constant că țara sa dorește să-și diversifice sursele de energie.

Ambasada SUA la Bagdad a indicat că importurile de electricitate din Iran au reprezentat în 2023 ''doar 4% din consumul electric în Irak''.

''Tranziția energetică în Irak le oferă oportunități companiilor americane, dispunând de o expertiză renumită în lume pentru a crește productivitatea centralelor electrice'', adaugă comunicatul diplomației americane.

Derogarea care nu a fost prelungită se referă doar la electricitate, potrivit lui Yesar al-Maleki: ''Importurile de gaz fac obiectul unei legislații americane separate. Rămâne să vedem dacă Washingtonul va decide să le anuleze în consecință''.

Purtătorul de cuvânt al guvernului irakian Bassem al-Awadi a dat sâmbătă asigurări că autoritățile se pregătesc ''pentru toate scenariile'', inclusiv pentru recurgerea la nave de transport al gazului natural lichefiat.

Demersul Washingtonului intervine într-o perioadă tensionată în relațiile cu Iran, putere regională ce dispune de o mare influență politică și economică în țara vecină Irak, încheie agenția de presă franceză. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)