Rusia nu ia în considerare posibilitatea unor concesii în cadrul unei soluții negociate a conflictului în Ucraina, a declarat joi președintele rus Vladimir Putin într-o reuniune a fundației Apărătorii Patriei, relatează vineri publicația independentă rusă The Moscow Times.

Federația Rusă, a afirmat Putin, este interesată de un format de pace care să asigure securitatea și dezvoltarea durabilă a Rusiei pe termen lung. 'Nu avem nevoie de nimic care aparține altora, dar nici nu vom renunța la nimic care este al nostru', a subliniat Putin, care a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea, iar în septembrie 2022, patru regiuni ucrainene pe care armata sa nu le controlează integral nici după mai bine trei ani de război - Lugansk, Donețk (est), Herson și Zaporojie (sud).

Această declarație a președintelui rus survine la scurt timp după ce liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a comunicat despre desfășurarea unor discuții cu Moscova, în urma cărora - potrivit lui - Washingtonul a primit semnale din partea Rusiei că este pregătită pentru o reglementare pașnică în Ucraina, notează The Moscow Times.

'Am avut discuții serioase cu Rusia și am primit semnale puternice despre disponibilitatea (rușilor) pentru pace', a spus Trump în discursul său rostit marți în Congres.

Totodată, președintele american a subliniat că pentru a rezolva conflictul este necesar să se negocieze cu ambele părți.

Printre cererile-cheie ale Rusiei de a pune capăt agresiunii, Putin a menționat anterior retragerea trupelor ucrainene din cele patru regiuni (anexate) care de acum fac parte din componența Federației Ruse. În plus, el a insistat ca Ucraina să renunțe la aspirația sa de a adera la NATO. Printre cererile Moscovei figurează de asemenea și reducerea dimensiunii armatei ucrainene.

Kievul a respins categoric aceste condiții. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la 1 martie că încetarea focului cu Rusia este posibilă numai dacă există garanții clare de securitate din partea NATO.

Una dintre variantele propuse de astfel de garanții vizează desfășurarea de forțe europene de menținere a păcii pe teritoriul Ucrainei după încheierea războiului. Cu toate acestea, Moscova a respins această inițiativă, subliniind că prezența trupelor străine sub auspiciile Europei este inacceptabilă pentru ea.

Între timp, Rusia și-a continuat bombardamentele masive asupra țării vecine. Ucraina a fost vizată în noaptea de joi spre vineri de cel puțin 58 de rachete rusești și 194 de drone, a anunțat armata ucraineană, precizând că a folosit pentru prima dată avioane franceze Mirage 2000, livrate de Franța luna trecută, pentru a contracara acest atac, transmite AFP.

Într-un comunicat, forțele aeriene ucrainene au precizat că au doborât cel puțin 134 de ținte, inclusiv 34 de rachete și 100 de drone, într-un moment în care suspendarea ajutorului militar american suscită temeri privind slăbirea capacităților de apărare antiaeriană a Ucrainei.

Dintre rachetele doborâte, 33 au fost rachete de croazieră și una a fost o rachetă ghidată. Rusia a lansat, de asemenea, trei rachete balistice Iskander, patru rachete antiaeriene S-300 și șapte rachete ghidate Kh-59 și Kh-69 care nu au putut fi doborâte, precizează EFE.

Autoritățile ucrainene au raportat pagube la infrastructura critică din regiunile Harkov și Ternopil.

Compania de stat ucraineană Naftogaz a confirmat că infrastructura sa de gaze a fost afectată.AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Ionuț Mareș, editor online: Anda Badea)