Israelul cere ''demilitarizarea totală'' în Gaza; un ''nonsens'', replică Hamas
Israelul a cerut marți ''demilitarizarea totală a Fâșiei Gaza'' pentru a trece la a doua fază a acordului de armistițiu cu Hamas intrat în vigoare în ianuarie, o solicitare pe care mișcarea islamistă palestiniană a respins-o calificând-o drept ''nonsens'', relatează AFP.
''Nu există un acord cu privire la faza a doua'', a declarat ministrul israelian de externe Gideon Saar la o conferință de presă la Ierusalim.
''Cerem demilitarizarea totală a Gazei. Hamas și Jihadul Islamic afară. Și dați-ne înapoi ostaticii. Dacă acceptă asta, putem aplica mâine'' faza a doua, ''va trebui doar să discutăm raportul de teroriști pe care vor să-i vadă scoși din închisorile noastre'' pentru fiecare nou ostatic eliberat, a adăugat el.
Sami Abu Zuhri, membru al conducerii Hamas, a respins aceste cereri.
''Orice discuție despre armele de rezistență (față de Israel) este un nonsens. Armele rezistenței sunt o linie roșie pentru Hamas și pentru toate grupurile de rezistență'', a subliniat acesta, citat de Reuters și AFP.
''Este o chestiune nenegociabilă'' și ''orice discuție privind deportarea luptătorilor rezistenței sau a poporului nostru este respinsă'' în avans, a adăugat el.
''Poporul nostru și rezistența sa sunt adânc înrădăcinate în pământul nostru'', a conchis Abu Zuhri.
Acesta le-a cerut ''mediatorilor și comunității internaționale să dea dovadă de (putere de) constrângere împotriva ocupației (Israel, n.red.AFP) pentru a-l împiedica pe (prim-ministrul israelian Benjamin) Netanyahu să se sustragă (angajamentelor sale), să tergiverseze (continuarea procesului de armistițiu) sau să reia'' războiul.
''Intrarea ajutorului este prevăzută'' de acordul de armistițiu, a menționat el, referitor la textul acordului care nu a fost niciodată publicat.
Israelul și-a anunțat duminică decizia de a suspenda ajutorul umanitar pentru Fâșia Gaza, pe fondul dezacordului cu Hamas cu privire la modul de a continua fragilul armistițiu intrat în vigoare pe 19 ianuarie, după mai bine de 15 luni de război care a devastat teritoriul palestinian.
Scopul declarat de Benjamin Netanyahu este de a forța Hamas să accepte condițiile dictate de Israel pentru a trece la implementarea celei de-a doua etape a acordului de încetare a focului, obținut cu greu în ianuarie prin medierea Qatarului, cu ajutorul Statelor Unite și Egiptului. Prima fază a armistițiului a permis întoarcerea în Israel a 33 de ostatici, inclusiv opt decedați, în schimbul eliberării a aproximativ 1.800 de prizonieri palestinieni.
Ministrul israelian de externe a mai afirmat, citat marți de Times of Israel și dpa, că principala sursă de venit a Hamas o reprezintă acum ajutorul umanitar pentru Fâșia Gaza, susținând că grupul folosește bunurile în scopuri teroriste, conform biroului său.
Martori oculari au indicat că bande și luptători ai Hamas înarmați au jefuit în mod repetat transporturi de ajutoare în Gaza, vânzând multe dintre bunurile confiscate la prețuri ridicate.
În conformitate cu termenii acordului din ianuarie, a doua fază trebuie să permită eliberarea tuturor ostaticilor aflați în viață rămași în Gaza, în schimbul eliberării de noi deținuți palestinieni. Din cele 251 de persoane răpite în Israel la 7 octombrie 2023 în timpul atacului Hamas care a declanșat ostilități, 58 sunt încă reținute în Fâșia Gaza, dintre care 34 au fost declarate moarte de armata israeliană.
Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat în ce-l privește luni seară că Israelul va mai continua negocierile doar pentru câteva zile. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ungaria: Grupuri pentru drepturile omului critică proiectul de amendament constituțional pentru înlăturarea președintelui
Două grupuri pentru apărarea drepturilor omului din Ungaria au criticat proiectul de amendament constituțional al guvernului premierului Peter Magyar, care propune înlăturarea președintelui Tamas Sulyok și introducerea unei durate maxime a mandatului pentru parlamentari, relatează joi Reuters. Partidul de centru-dreapta Tisza, care a obținut o victorie z
Rubio, în turneu în Orientul Mijlociu, afirmă că un acord cu Iranul va garanta securitatea aliaților SUA din Golf
Secretarul de stat american Marco Rubio le-a declarat joi aliaților arabi din Golf că orice acord cu Iranul va lua în considerare interesele acestora, la încheierea unui turneu în Orientul Mijlociu a șefului diplomației americane menit să convingă partenerii regionali sceptici în legătură cu acordul preliminar încheiat între administrația
Conferința donatorilor de la Gdansk: O primă tranșă dintr-un împrumut de 90 miliarde de euro, deblocată pentru #Ucraina
O primă tranșă de 3,2 miliarde de euro în cadrul împrumutului european de 90 miliarde de euro pentru Ucraina a fost deblocată joi, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de AFP și DPA. Această primă plată, destinată să ajute guvernul ucrainean să-și echilibreze bugetul, va fi urmată, 'în zilele următo
Acordul comercial între UE și SUA poate intra în vigoare
Cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene au dat joi undă verde oficială acordului comercial negociat anul trecut cu SUA, care poate astfel să intre în vigoare înainte de expirarea ultimatumului stabilit pentru 4 iulie de către președintele american Donald Trump, relatează AFP. Parlamentul European, a cărui aprobare era, de asemenea, necesară, a
Chișinăul a propus Tiraspolului organizarea unei reuniuni în formatul '1+1' (vicepremier)
Autoritățile de la Chișinău au propus Tiraspolului organizarea unei reuniuni în formatul '1+1', la sfârșitul lunii iulie, în cadrul căreia să se discute despre Fondul de convergență, a anunțat joi vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, după o ședință a guvernului, relatează Moldpres și Radio Chișinău. Formatul de discuții
Ofițer FSB, reținut pe aeroportul din Chișinău: Kremlinul caută informații actualizate despre situația din Transnistria (experți)
Reținerea unui cetățean rus, identificat de autoritățile moldovene drept ofițer al Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Rusia, la începutul săptămânii, la intrarea în Republica Moldova și plasat în arest preventiv pentru 30 de zile, sub suspiciunea de a fi încercat să colecteze informații despre Transnistria și zona de securitate dintre c
China cere consolidarea încetării focului între Iran și SUA și deschiderea rapidă a Strâmtorii Ormuz
Ministrul de externe chinez Wang Yi a avut miercuri seara o convorbire telefonică cu omologul său pakistanez, Ishaq Dar, în cadrul căreia a pledat pentru consolidarea 'încetării totale a focului' între Iran și Statele Unite și 'restabilirea cât mai curând posibil' a navigației normale prin Strâmtoarea Ormuz, transmite joi E
Donald Tusk promite că va continua să sprijine #Ucraina
Premierul polonez Donald Tusk a promis să continue să sprijine Ucraina, în pofida unei dispute care persistă între cele două țări, relatează joi dpa. În pofida emoțiilor implicate, Polonia este alături de Ucraina în confruntarea sa cu Rusia, a afirmat Tusk în cadrul unei întâlniri între liderii Germaniei, Franței
Trump spune că va participa la summitul NATO din Turcia din respect pentru Erdogan
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat miercuri că va participa la summit NATO din Turcia din respect pentru omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, și a lăsat să se înțeleagă că nu ar fi acceptat invitația dacă întâlnirea ar fi fost organizată de un alt lider, transmite joi EFE. 'Nu cred că aș fi mers. (...) Nu aș fi mers
Iranul avertizează că nu va permite nicio traversare a Strâmtorii Ormuz fără autorizația sa
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran (IRGC) a avertizat joi cu privire la oricare traversare a Strâmtorii Ormuz fără autorizația sa și a amenințat navele care nu se vor conforma cu 'măsuri adecvate', relatează AFP. Viitorul Strâmtorii Ormuz - rută strategică pentru comerț și blocată de facto de către Iran de la începutul ră
Gaza/Consiliul pentru Pace se reunește în Cipru la mijlocul săptămânii viitoare
Consiliul pentru Pace, creat la inițiativa președintelui american Donald Trump, urmează să se reunească săptămâna viitoare în Cipru, au declarat miercuri oficiali ciprioți, informează dpa. Întâlnirea este programată să aibă loc în perioada 30 iunie - 1 iulie, a declarat pentru postul public RIK purtătorul de cuvânt al guvern
Germania propune asumarea unui angajament puternic de finanțare pentru Kiev la summitul NATO
Cancelarul german Friedrich Merz a propus miercuri, la Berlin, o inițiativă ca NATO să ofere un angajament ferm de finanțare pentru Ucraina la următorul său summit, care va avea loc la Ankara în iulie, pentru a servi drept semnal de sprijin pentru Kiev în lupta împotriva Rusiei, relatează EFE. 'Vrem să transmitem la Ankara un semnal clar
Trump spune că Statele Unite sunt pregătite să ajute Venezuela după cele două seisme puternice
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a promis asistență rapidă acordată Venezuelei după cele două seisme puternice care au lovit miercuri această țară din America de Sud, informează DPA.
Iranul acuză NATO de 'complicitate' în războiul dus împotriva lui de SUA și Israel
Purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei, a acuzat joi NATO de 'complicitate' în 'războiul de agresiune ilegală' lansat împotriva Iranului de Statele Unite și Israel, transmite AFP. Baghaei a reacționat la declarațiile pentru Fox News ale secretarului general al NATO, Mark Rutte, potrivit cărora '500 de
SUA250/ Amplasamentul Casei Albe, ales de George Washington în 1791
La sfârșitul secolului al XVIII-lea, noua federație americană avea nevoie atât de o capitală federală permanentă, cât și de o reședință oficială pentru președinte, care să reflecte importanța funcției și prestigiul noii națiuni. George Washington, primul președinte al Statelor Unite, a avut un rol esențial în alegerea amplasamentului viitoarei capital











