Premierul Finlandei, Petteri Orpo, a declarat luni că țara sa este dispusă să construiască și să găzduiască o flotă europeană de spărgătoare de gheață pentru a consolida prezența Uniunii Europene (UE) în zona arctică pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere din regiune, informează EFE.

'În situația actuală, este clar că Europa trebuie să aibă o viziune și o strategie globală comună în ceea ce privește regiunea arctică și noi, finlandezii, dorim să contribuim oferindu-ne cunoștințele și punctele noastre de vedere', a declarat Orpo la sosirea la summitul arctic european care se desfășoară la Rovaniemi, capitala Laponiei finlandeze.

Premierul finlandez a remarcat că schimbările climatice permit deschiderea de noi rute maritime în Arctica și facilitează accesul la resursele naturale ale regiunii, ceea ce crește rivalitatea dintre marile puteri, tensiunile și amenințările, dar și oportunitățile.

'Vrem să consolidăm infrastructura critică și conexiunile de transport, vrem să garantăm că există rute sigure de acces la resursele naturale și vrem să consolidăm apărarea', a subliniat el.

Potrivit lui Orpo, țara sa este pregătită să lucreze la construirea unei flote comunitare de spărgătoare de gheață, deoarece are 'cele mai bune cunoștințe tehnice din lume' pentru fabricarea și operarea acestora.

'Mesajul meu către europeni este foarte clar: pentru a avansa și a avea succes, Europa are nevoie de o regiune arctică prosperă și stabilă și de aceea trebuie să rezolvăm această problemă chiar acum și să dezvoltăm o strategie comună', a insistat el.

Obiectivul Summitului European dedicat Regiunii Arctice de la Rovaniemi este de a consolida abordarea strategică comună a UE față de această regiune, a cărei importanță geopolitică, economică și de mediu este în creștere rapidă.

În afară de Orpo, la reuniunea la nivel înalt participă președintele Consiliului European, Antonio Costa, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, președinții Lituaniei, Gitanas Nauseda și României, Nicușor Dan, cancelarul german, Friedrich Merz, prim-miniștrii Danemarcei, Estoniei și Letoniei, Mette Frederiksen, Kristen Michal și, respectiv, Andris Kulbergs, și ministrul francez pentru Europa și afaceri externe, Jean-Noel Barrot.

Comisia Europeană: 'Trebuie să acționăm mai strategic în Arctica'

La rândul său, Comisia Europeană a apreciat că Uniunea Europeană trebuie să își consolideze prezența în Arctica și să acționeze 'mai strategic' într-o regiune a cărei importanță geopolitică și economică crește din cauza schimbărilor climatice, a noilor rute comerciale și a interesului pentru resursele sale naturale.

'Ceea ce se întâmplă aici, în Arctica, are un impact direct asupra Europei. De aceea, trebuie să fim mai prezenți, să acționăm mai strategic, să fim mai concentrați și să fim mai vizibili', a declarat Jozef Sikela, comisar european pentru parteneriate internaționale. El a menționat că Bruxelles-ul pregătește o nouă strategie pentru regiune.

La sosirea la summit, Sikela a subliniat elementele cheie ale acestei strategii: securitatea și pacea, dezvoltarea economică și comunitățile locale, clima fiind o prioritate transversală.

'Arctica se încălzește de patru ori mai repede decât media globală', a subliniat el.

Comisarul european a subliniat, de asemenea, dorința UE de a-și consolida parteneriatele în întreaga regiune, după modelul Groenlandei, unde Bruxelles-ul a anunțat recent un pachet de investiții de 200 de milioane de euro.

'Cred că UE poate oferi multe: un parteneriat solid, bazat pe valori comune și fiabilitate', a declarat oficialul european, care a explicat că finalizează o strategie europeană pentru Arctica bazată pe trei piloni: securitate și pace; dezvoltare economică și comunități locale; clima ca prioritate transversală.

Întrebat despre China, Sikela a subliniat că noile rute comerciale pe care dezghețul le-ar putea deschide și care ar scurta conexiunile dintre Asia și Europa trebuie să facă parte din reflecția europeană, cu scopul de a profita de aceste oportunități atât pentru UE, cât și pentru partenerii săi din Arctica.

La rândul ei, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a subliniat că securitatea și schimbările climatice sunt 'foarte legate' în Arctica și a avertizat cu privire la concurența în creștere între puterile din regiune.

Kallas a avertizat, de asemenea, asupra riscului reprezentat de flota fantomă rusă, pe care a descris-o drept 'bombe ecologice în apele noastre', și a remarcat că securitatea în Arctica și pe flancul estic al Europei sunt interconectate.

Țările baltice: Securitatea Arcticii este legată de stabilitatea europeană

Liderii celor trei republici baltice (Estonia, Letonia și Lituania) au subliniat luni importanța Arcticii pentru stabilitatea Uniunii Europene (UE) și au cerut o mai bună coordonare între Cei 27 pentru a-și consolida prezența în regiune și a face față amenințării pe care o reprezintă Rusia.

Prezent la summit, prim-ministrul eston Kristen Michal a declarat că securitatea arctică este legată intrinsec de stabilitatea europeană, așa cum este cazul agresiunii ruse în Ucraina.

Potrivit lui Michal, Rusia reprezintă 'o dublă amenințare' pentru regiunea arctică, una de natură militară din cauza posibilei utilizări a forței și alta de mediu derivată de la navele flotei sale fantomă care navighează în condiții foarte proaste.

'Rusia are doar această mentalitate că poate lua orice cu forța și că dă înapoi doar dacă este obligată', a declarat el.

La rândul său, premierul leton Andris Kulbergs a subliniat că atât regiunea arctică, cât și Marea Baltică sunt zone strategice pentru Europa și a insistat că există 'o nevoie urgentă' de o mai bună coordonare în cadrul UE în ceea ce privește strategiile de supraveghere, protecție și descurajare.

Potrivit lui Kulbergs, creșterea atacurilor hibride rusești împotriva infrastructurii subacvatice prezintă riscuri semnificative pentru conectivitatea digitală și economică europeană, așa că UE ar trebui să își îmbunătățească capacitățile de a monitoriza și proteja aceste infrastructuri.

'Securitatea în Arctica și pe flancul estic al Europei sunt interconectate. Cea mai mare amenințare la adresa noastră suntem noi înșine, pentru că respectăm întotdeauna regulile și doctrinele, exact ceea ce așteaptă Rusia de la noi', a subliniat șeful executivului leton.

Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a condamnat, de asemenea, atacurile hibride rusești împotriva Europei și a remarcat că 'ar fi naiv' să se creadă că Arctica va fi liberă de 'activitățile maligne' pe care Rusia le-a desfășurat deja în diferite părți ale continentului, cum ar fi Marea Baltică și, mai recent, în Germania.

În același timp, el a avertizat că prezența Chinei în Arctica este în creștere și, deși în prezent desfășoară în principal activități științifice în regiune, ar putea desfășura nave militare în viitor. Prin urmare, UE ar trebui să se pregătească pentru această posibilitate în cooperare cu NATO.

'Este esențial ca UE și NATO să colaboreze, să se completeze reciproc și să își sporească prezența în Arctica. Europa trebuie să își facă partea ei în ceea ce privește reziliența economică și conectivitatea, dar NATO trebuie să profite de oportunitatea de a-și spori prezența militară', a subliniat el.

Merz îndeamnă partenerii europeni și NATO să apere pacea la summitul arctic

În fine, cancelarul german Friedrich Merz a îndemnat toți partenerii europeni prezenți la summitul european arctic de luni să ia în serios amenințările care pun în pericol libertatea și pacea în Europa, iar partea europeană a NATO să ia măsurile necesare pentru a le apăra.

'Nu pot decât să fac apel la noi toți să luăm în serios această amenințare, să rămânem uniți în Europa și în NATO - în partea europeană a NATO - să facem întotdeauna tot ce este necesar, adică să depunem toate eforturile pentru a ne apăra libertatea și a păstra pacea. Este foarte clar aici cât de necesar este acest lucru', a spus el la sosirea la summit.

Merz a declarat că a venit în capitala Laponiei finlandeze, 'unde amenințarea este cu adevărat vizibilă', tocmai pentru a transmite mesajul că Germania ia foarte în serios această amenințare.

'Facem parte din Nord, avem ieșire la Atlantic, avem ieșire la Marea Baltică și, prin urmare, facem parte din această zonă strategică a Europei care este amenințată', a declarat cancelarul german. 'Iau foarte în serios ceea ce trăim aici, chiar acum', a subliniat el. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)