Majorarea bugetelor de apărare în Europa pentru a contrabalansa o dezangajare americană ridică probleme de finanțare și de capacități de producție, dar și de coordonare a mijloacelor militare, notează AFP într-un comentariu difuzat luni.

Președintele francez Emmanuel Macron a vorbit despre un obiectiv 'în jurul a 3-3,5% din PIB' pentru cheltuielile militare, în timp ce omologul său american Donald Trump le cere europenilor să dedice un procent de 5%.

În 2024, bugetele de apărare ale celor 30 de state europene membre NATO (exceptând Turcia) au depășit 450 miliarde de dolari, adică 2% din PIB, potrivit Alianței.

În prezent, 21 dintre ele respectă acest prag minim stabilit de NATO, însă doar patru depășesc 3% (Estonia, Letonia, Polonia și Grecia).

Londra își propune să aloce 2,5% din PIB în 2027 - față de 2,3% actualmente -, o sumă care poate acoperi anumite deficite de capacitate, dar nu poate schimba formatul armatelor britanice.

În Germania, 'fiecare punct procentual suplimentar cheltuit ar echivala cu 43 miliarde de euro pe an. Vorbim de sume enorme', a amintit cancelarul Olaf Scholz, aflat la final de mandat.

Dacă europenii ar aloca 4% din PIB pentru apărare, aceasta ar reprezenta jumătate din PIB al Rusiei, a calculat Timothy Garton Ash, profesor de studii strategice la Universitatea Oxford.

Cu trei zile înaintea unui summit UE, Macron a propus mobilizarea de fonduri comunitare existente și recurgerea la 'finanțări inovatoare', precum 'împrumuturi comune' europene sau folosirea Mecanismului european de stabilitate, care permite ajutorarea unui stat membru în mare dificultate financiară.

'Ne trebuie, fără îndoială, într-o primă fază, 200 miliarde de euro pentru a putea investi', a spus el.

În ce o privește, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat că va propune o flexibilizare a regulilor bugetare ale UE pentru investițiile în apărare.

Dimensionată după Războiul Rece pentru nevoi limitate, industria de apărare din Europa a crescut anumite producții, precum cele de muniții, dar fără a intra în 'economia de război' dorită de Macron, în lipsa unei schimbări de scară a comenzilor.

Potrivit lui Fabian Hoffmann, expert la Universitatea din Oslo, fabricantul european MBDA produce 'mai puțin de 50' de rachete de croazieră Scalp/Storm Shadow pe an, comparativ cu 'circa 700' de JASSM americane și 1.200 de rachete de croazieră rusești.

Dacă bugetele vor crește, Timothy Ash consideră 'inevitabil' ca, măcar 'pe termen scurt', europenii să cumpere de la americani, cât timp își întăresc propriile capacități de producție.

'Instrumentul industrial european permite creșterea în putere', numeroase lanțuri fiind departe de producția lor maximă, consideră, în schimb, economistul Renaud Bellais. 'Dacă vom trece la 3% din PIB, în orice caz, aceasta se va întinde pe 2 sau 3 ani', permițându-le industriilor să se pregătească.

Achiziția din SUA nu garantează însă livrări mai rapide. Industriile americane au 'deja capacitățile de producție la saturație' și sunt confruntate cu dificultăți de recrutare, spre deosebire de industriile din Turcia și Coreea de Sud, amintește economistul.

Pentru a produce 'repede și în masă', Ministerul francez al Armatelor se gândește la a implica lanțurile industriale civile, mai ales industria auto, pentru a fabrica, spre exemplu, mii de drone în câteva luni.

Europenii rămân dependenți de Statele Unite pentru anumite capacități-cheie pentru a căror dezvoltare ar avea nevoie de ani de zile, precum mijloace de lovituri de precizie, de informații sau sisteme de comandă și control.

Cu aproape 2 milioane de militari, 'pe hârtie' Europa dispune de mijloace 'mai mult decât suficiente pentru a descuraja Rusia', consideră Max Bergmann, expert la think tank-ul american CSIS. Însă, în realitate, nu este suficient să însumezi armatele naționale pentru a crea o forță coerentă, iar 'armatele europene sunt mult inferioare sumei părților lor', explică el.

Bergman deplânge dublările de materiale și o lipsă de coordonare. Dincolo de bugete suplimentare, vor fi necesare 'reforme interne masive pentru a garanta că europenii vor putea lupta împreună', mai spune expertul de la CSIS.

'Anumiți lideri europeni cred că banii și echipamentele de unele singure vor permite înlocuirea Statelor Unite', adaugă Christian Molling, de la institutul german DGAP.

Dar aceasta ignoră rolul Washingtonului ca lider și integrator în cadrul NATO. Fără acest leadership politic și militar, 'mai multe arme nu le vor fi suficiente' europenilor pentru apărare, mai afirmă expertul citat de AFP.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor online: Irina Giurgiu)