Chiar dacă virajul diplomatic brusc spre Rusia al președintelui Donald Trump va redefini inevitabil relațiile dintre Moscova și Beijing, este puțin probabil ca el să rupă parteneriatul lor solid, apreciază analiști consultați de France Presse.

Președintele american pare să nu mai țină cont de cei trei ani de front unit occidental împotriva invaziei ruse în Ucraina, înlăturând pentru moment Kievul și Europa de la negocierile de pace ce ar putea fi favorabile Kremlinului.

Această dinamică va avea repercusiuni asupra Chinei, deja un partener-cheie al Moscovei, către care Rusia s-a orientat când a fost lovită de sancțiunile economice și izolarea diplomatică din partea Occidentului.

'Dependența Rusiei de China va fi atenuată automat' odată ce conflictul se va fi încheiat, declară experta Yun Sun, de la grupul de reflecție american Stimson Center.

'Rusia este în mod tradițional cunoscută pentru manevrele sale abile pe scena diplomatică', iar dacă a fost privată de această capacitate în timpul războiului în Ucraina, 'acest spațiu se va redeschide când relațiile ruso-americane se vor îmbunătăți', subliniază ea.

Cât despre conflict, China face apel la respectarea integrității teritoriale a tuturor țărilor, inclusiv a Ucrainei, și se prezintă ca o parte neutră. Beijingul nu a condamnat totuși niciodată în mod public invazia rusă și și-a consolidat legăturile pe plan economic, militar și politic cu Moscova. O poziție criticată de fosta administrație americană și de europeni, care invitau cu regularitate diplomația chineză să exercite presiuni asupra Rusiei pentru a stopa războiul.

Faptul că președintele Donald Trump a preluat inițiativa discuțiilor cu omologul său rus Vladimir Putin pare să facă din Beijing un mediator mai puțin evident - cel puțin pe termen scurt.

Virajul american a determinat din partea analiștilor comparații cu fostul președinte Richard Nixon, care a efectuat în 1972 o vizită-surpriză în China. Aceasta a deschis calea unei recunoașteri diplomatice și a permis SUA să surprindă și să izoleze URSS, care pe atunci avea relații reci cu China.

După aceeași logică, o apropiere Trump-Putin ar putea aduce Moscova în siajul diplomatic american, fragilizând totodată legăturile sino-ruse.

Dar aceste paralele sunt 'o lectură proastă a istoriei', căci în epoca Nixon, China era 'slabă, izolată' și se temea de un război cu URSS, subliniază Elizabeth Wishnick, de la Weatherhead East Asian Institute din cadrul Universității Columbia. În prezent, China este o superputere și întreține relații strânse cu Rusia, ceea ce nu era cazul în perioada respectivă.

Rusia 'va încerca cu siguranță să îl facă pe Trump să creadă că vrea să se distanțeze de China', a declarat pentru AFP Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie Rusia Eurasia, un think tank din Berlin. Dar Moscova percepe Beijingul drept un pilon al stabilității, față de Trump care rămâne la bunul plac al ciclurilor electorale, subliniază el.

'De ce ar risca (rușii) să-și deterioreze relațiile cu Beijingul, când sunt din ce în ce mai dependenți, economiile lor sunt interdependente și împărtășesc același interes strategic: să slăbească supremația Statelor Unite?', întreabă retoric Gabuev.

O constatare similară este exprimată de Yun Sun, de la Stimson Center: Washingtonul nu va putea 'sparge alianța Rusia-China, care se bazează pe interese profunde și durabile', dar ar putea eventual 'perturba natura și intensitatea acestei cooperări', notează ea.

Dovadă a solidității legăturilor sino-ruse: Xi Jinping și Vladimir Putin au avut o convorbire telefonică luni Președintele chinez a salutat cu această ocazie 'eforturile pozitive' ale Moscovei și ale altor țări pentru dezamorsarea crizei ucrainene, în timp ce omologul său rus 'l-a informat' despre recentele discuții ruso-americane.

Secretarul Consiliului Securității Rusiei, Serghei Șoigu, a sosit vineri la Beijing pentru o întâlnire prevăzută cu cei mai înalți lideri chinezi, între care Xi Jinping, au transmis agențiile de presă ruse. Semn al unei intensificări a dialogului bilateral, aceasta fiind a doua sa vizită la Beijing în trei luni, potrivit media ruse.

Pentru China, 'scenariul optim ar fi o Rusie care să își păstreze câștigurile teritoriale în Ucraina și să se reintegreze în comunitatea internațională', spune Elizabeth Wishnick. Aceasta 'i-ar incita pe liderii chinezi să își realizeze propriile anexări de teritorii în deplină impunitate', adaugă ea, într-o aparentă referire la Taiwan.

Potrivit lui Zhao Long, de la Institutul de Studii Internaționale din Shanghai, China poate juca în continuare un rol în încheierea conflictului, încurajând dialogului între părți sau 'oferind acestora o platformă' pentru negocieri.

Beijingul ar putea, de asemenea, să ajute la organizarea menținerii păcii în Ucraina după război sau să contribuie la reconstruirea țării 'valorificând avantajele comparative ale companiilor chineze', subliniază el. AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Andreea Lãzãroiu)