Apelul viitorului cancelar german Friedrich Merz de a reflecta asupra unei descurajări nucleare europene riscă să se lovească de autonomia de decizie revendicată de Franța în acest domeniu și ridică și întrebarea credibilității unei umbrele nucleare franco-britanice, relatează AFP.

În contextul apropierii spectaculoase a lui Donald Trump de Rusia, Merz consideră necesar ca Europa să se pregătească de 'cel mai grav scenariu', ca NATO să fie lipsită de garanția de securitate americană, inclusiv nucleară.

Viitorul cancelar german a evocat într-un interviu pentru canalul ZDF o discuție necesară 'cu britanicii și francezii, cele două puteri nucleare europene, pentru a afla dacă nu putem beneficia și noi de partajare nucleară, cel puțin în domeniul securității nucleare'.

Această propunere nu reprezintă o premieră din partea aleșilor conservatori germani. În iulie 2022, fostul ministru și președinte al Bundestagului, Wolfgang Schauble, a propus ca Berlinul să furnizeze 'o contribuție financiară la puterea nucleară franceză în schimbul unei descurajări nucleare comune'.

O ofertă rămasă literă moartă. Încă de la apariția sa, descurajarea nucleară franceză se vrea complet independentă și are la bază evaluarea de către un singur om, președintele Republicii, a unei amenințări împotriva intereselor vitale ale țării.

'Este franceză și va rămâne franceză', a reafirmat joi ministrul apărării, Sebastien Lecornu, pe Franceinfo.

Într-un discurs privind doctrina nucleară franceză din februarie 2020, președintele Emmanuel Macron a evidențiat totuși 'dimensiunea autentic europeană' a descurajării franceze.

'În fapt, există o compatibilitate între cele două propuneri a priori contradictorii', a declarat Emmanuelle Maître, cercetătoare la Fundația pentru cercetare strategică (FRS).

'Pentru că suntem o țară membră a unei comunități regionale foarte integrate și a unei alianțe militare, în mod mecanic interesele noastre vitale vor coincide în mare parte cu interesele vitale ale vecinilor noștri', chiar dacă Franța decide singură, a explicat ea pentru AFP.

Dar 'nu există nicio asigurare, nicio garanție' privind care ar fi evaluarea acestui risc vital pentru un președinte confruntat cu o posibilă ripostă împotriva țării sale. Această ambiguitate este deliberată pentru a complica calculele adversarului, dar poate fi percepută ca o lipsă de credibilitate pentru aliații Parisului, a mai afirmat ea.

'Componentă psihologică'

În Regatul Unit, de asemenea, numai prim-ministrul are putere de decizie asupra arsenalului nuclear, deși rachetele sunt cumpărate din SUA.

'Marea diferență este că armele nucleare britanice fac deja parte din garanția de descurajare lărgită a NATO', a spus Marion Messmer, cercetătoare în cadrul centrului de reflecție Chatham House.

Forțele nucleare britanice, la fel ca și cele americane și spre deosebire de cele franceze, sunt integrate NATO, în beneficiul celor 32 de state membre ale Alianței.

'Într-un anumit sens, Regatul Unit furnizează deja o parte' dintr-o disuasiune nucleare europeană, a afirmat ea.

Dacă Parisul și Londra ar urma totuși să furnizeze o umbrelă nucleară Europei într-un cadru care rămâne să fie definit, s-ar pune problema credibilității sale, mai scrie France Presse.

Potrivit institutului Sipri, Franța dispune de 290 de focoase nucleare, Regatul Unit de 225, față de 3.708 în cazul SUA. Dacă Parisul dispune de patru submarine și de avioane de vânătoare echipate cu rachete nucleare. Londra nu se poate baza decât pe patru submarine pentru a lansa focoase nucleare, ceea ce îi limitează opțiunile.

Din punctul de vedere al lui Marion Messmer, 'cea mai mare provocare ar fi componenta psihologică, pentru că știm că Rusia ia foarte în serios Statele Unite, statele europene mult mai puțin'. Totul ar depinde deci de semnalele care să le reflecte hotărârea trimise de cele două capitale europene.

Emmanuel Macron a propus în discursul său din 2020 un 'dialog strategic cu partenerii noștri europeni (...) privind rolul descurajării nucleare franceze în securitatea noastră colectivă'. Însă doctrina franceză nu oferă decât opțiuni limitate.

Avioane europene ar putea participa la exerciții nucleare franceze furnizând de exemplu avioane de vânătoare de escortă sau avioane de realimentare pentru cele de tip Rafale care transportă rachetele nucleare, se menționează într-o propunere a institutului german SWP.

Parisul ar putea, de asemenea, potrivit acestuia, să desfășoare avioane 'capabile să transporte arme nucleare' în bazele aliate, ceea ce 'ar putea face calculele strategice ale Moscovei mult mai dificile'.

Însă, din punctul de vedere al lui Emmanuelle Maître, 'începând din momentul în care nu acceptăm deloc o deschidere doctrinară, nu există nici enorm de multe lucruri care îi pot interesa pe aliați'. 'Ei pot accepta ceea ce le dăm, dar nu pot cere indiferent ce', a mai afirmat ea.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Simona Aruştei)