După scorul record obținut de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) la alegerile legislative de duminică, AFP realizează un tur de orizont asupra ascensiunii dreptei radicale, naționaliste sau extreme în ultimii ani în Europa.

La putere în Italia și Ungaria

În Italia, Giorgia Meloni - al cărei partid postfascist Fratelli d'Italia a obținut o victorie istorică la alegerile legislative din 2022 - conduce guvernul din octombrie acel an, în coaliție cu un alt partid de extremă dreaptă, Liga lui Matteo Salvini, și cu partidul conservator Forza Italia.

Ea a fost singurul lider european care a participat la învestirea președintelui american Donald Trump, pe 20 ianuarie.

În Ungaria, suveranistul Viktor Orban, prim-ministru din 2010, a fost reînvestit în aprilie 2022 pentru al patrulea mandat consecutiv, după victoria copleșitoare a partidului său, Fidesz, la alegerile legislative. Coaliția sa de guvernământ include partidul creștin democrat KDNP.

Orban se pregătește pentru alegerile legislative prevăzute pentru primăvara anului 2026, având ca rival un fost funcționar public devenit oponent, Peter Magyar, din partidul Tisa.

Alte guverne de coaliție

În Olanda, liderul extremei drepte, Geert Wilders, al cărui Partid al Libertății (PVV) a fost primul la alegerile legislative din noiembrie 2023, a încheiat un acord de coaliție cu trei partide de dreapta, în mai 2024.

Pentru a face acest lucru, el a trebuit să renunțe la ambițiile sale de a fi prim-ministru, unele partide amenințând să-și retragă sprijinul din cauza pozițiilor sale notorii anti-islam și eurosceptice. Un înalt funcționar public și fost șef al serviciilor de informații, Dick Schoof, a devenit șef al guvernului.

În Slovacia, prim-ministrul naționalist Robert Fico (partidul Smer-SD) a revenit la putere în octombrie 2023. Unul dintre puținii lideri ai Uniunii Europene apropiați de Kremlin, s-a aliat cu partidul centrist Hlas-SD și cu partidul de extremă dreapta SNS.

În Finlanda, Partidul Finlandezilor, formațiune de extremă dreapta care a ieșit pe locul al doilea la alegerile legislative din aprilie 2023, este membru al coaliției de guvernământ formate de conservatorul Petteri Orpo, a cărui Coaliție Națională (centru dreapta) a câștigat alegerile.

Asistență fără participare în Suedia

În Suedia, partidul de extremă dreaptă Democrații Suediei (SD), care a ocupat locul al doilea la alegerile legislative din 2022, nu are niciun reprezentant în guvern, dar este strâns asociat la deciziile acestuia.

Liderul conservatorilor, Ulf Kristersson, a devenit șef al guvernului prin formarea unui bloc majoritar cu sprijinul acestui partid, pe baza unui program de coaliție prevăzând o reducere drastică a imigrației.

Succese electorale

În alte țări, extrema dreaptă a părut să ajungă la porțile puterii, fără a intra însă, deocamdată.

După victoria sa istorică la alegerile legislative din septembrie 2024, Partidul Libertății din Austria (FPOe), fondat de foști naziști și condus astăzi de Herbert Kickl, a început negocierile în ianuarie pentru a forma un guvern cu conservatorii din OeVP (Partidul Popular) și a-și adjudeca pentru prima dată cancelaria. Dar discuțiile au eșuat, mai ales pentru că extrema dreaptă a dorit un viraj eurosceptic pentru Austria.

OeVP și FPOe s-au aliat însă deja pentru a guverna în cinci dintre cele nouă landuri austriece.

În Franța, un front republican format pentru alegerile legislative din vara anului 2024 a împiedicat Adunarea Națională (RN) să ajungă la putere. Dar acest partid de extremă dreapta - condus de Marine Le Pen, finalistă la ultimele două alegeri prezidențiale - este astăzi prima formațiune într-o Adunare Națională (camera inferioară a Parlamentului) fără majoritate.

Revoluție

În Germania, AfD - susținută de anturajul lui Donald Trump - și-a dublat scorul la alegerile legislative de duminică, ajungând la 20,8%, în spatele creștin-democraților conduși de Friedrich Merz. Acesta din urmă a exclus o alianță cu gruparea naționalistă și anti-migranți pentru formarea unui guvern de coaliție.

În Belgia, în timpul campaniei legislative din iunie 2024, partidul de extremă dreaptă Vlaams Belang (VB) a fost desemnat câștigător de sondaje în Flandra, cea mai populată regiune. N-VA, partidul actualului prim-ministru Bart De Wever, a rămas în cele din urmă la conducere, dar VB și-a mărit punctajele atât în parlamentul flamand (31 de locuri din 124), cât și la nivel federal, în Camera Deputaților, unde formează și cel mai mare grup de opoziție, cu 20 de deputați.

În Portugalia, partidul de extremă dreapta Chega (Destul) și-a consolidat în mod clar statutul de a treia forță politică din țară, trecând de la 12 la 50 de deputați, cu un scor de 18,1% la alegerile legislative din martie 2024.

În Regatul Unit, la alegerile legislative din iulie 2024, în urma cărora Partidul Laburist al lui Keir Starmer a ajuns la putere după 14 ani de guverne conservatoare, partidul anti-imigrație Reform UK a lui Nigel Farage a strâns aproximativ 14% din voturi și a intrat în parlament, obținând cinci locuri.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)