Conservatorul Konstantinos Tassoulas a fost ales miercuri președinte al Greciei după ce a primit votul a 160 din cei 276 de deputați prezenți în parlamentul de la Atena, informează EFE, Reuters și AFP.

Numărul total de parlamentari este de 300, însă parlamentarii de stânga nu au participat la vot în semn de protest față de candidatura lui Tassoulas și pentru a cere retragerea acesteia.

În favoarea lui Tassoulas, fost ministru al culturii și, până la jumătatea lunii ianuarie, președinte al parlamentului, au votat toți cei 156 de deputați ai partidului său, Noua Democrație (ND, conservator, la guvernare - n.r.), precum și patru deputați independenți.

În vârstă de 65 de ani, Tassoulas devine astfel noul șef al statului, o funcție mai degrabă protocolară, și îi va succeda actualei președinte a republicii, Katerina Sakellaropoulou, prima femeie aleasă în acest post, al cărei mandat de cinci ani expiră la 13 martie.

Alegerea sa, grație deputaților ND, are loc în turul al patrulea al acestui scrutin, tururile anterioare necesitând o majoritate de 200 de voturi, conform Constituției elene.

Premierul Kyriakos Mitsotakis a declarat în ianuarie că Konstantinos Tassoulas inspiră 'încrederea societății', că este 'integru' și că 'are cunoștințe aprofundate despre istoria Greciei'.

Născut pe 17 iulie 1959 în Ioannina, oraș din nord-vestul Greciei, Konstantinos Tassoulas este membru al ND.

Deputat și secretar general înainte de a fi ales președinte al parlamentului de trei ori, Tassoulas, avocat de profesie și tată a doi copii, a fost și ministru adjunct al apărării (2007-2009) și ministru al culturii și sportului (2014-2015) în plină criză financiară grecească.

La Ministerul Culturii, a lansat o campanie internațională activă pentru recuperarea frizelor Parthenonului care se află la Londra, la British Museum.

Decizia de a-l nominaliza pe Tassoulas i-a înfuriat pe protestatari, care s-au adunat în fața parlamentului luna trecută ca să ceară dreptate pentru un accident de tren soldat cu 57 de morți în 2023. Ei spun că, sub supravegherea lui Tassoulas în calitate de președinte al parlamentului, parlamentarii nu au reușit să investigheze niciun responsabil politic pentru cel mai mare dezastru feroviar din Grecia.

La rândul său, opoziția l-a acuzat în trecut pe Tassoulas că s-a folosit de funcția de președinte al parlamentului pentru a ascunde responsabilitatea guvernului în accidentul feroviar.

La doi ani după accident, o anchetă judiciară este încă în curs. Parlamentul este singurul organism care poate investiga politicienii în conformitate cu Constituția elenă.

Analiștii politici consideră că nominalizarea lui Tassoulas are ca scop întărirea controlului asupra puterii a lui Mitsotakis. Partidul său conservator Noua Democrație are o mică majoritate parlamentară, cu 156 de mandate, dar se află sub o presiune în creștere, sugerează sondajele de opinie, potrivit Reuters.

Partidele de opoziție de centru-stânga și de stânga au propus alți candidați și nu au susținut miercuri desemnarea lui Tassoulas.

De decenii, eșecul parlamentului de a alege un președinte în Grecia se poate solda cu alegeri anticipate. După o reformă, în urma unei crize financiare de un deceniu, procesul poate implica până la cinci tururi de vot în parlament. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)