Un grup de eurodeputați cer sancțiuni UE contra platformelor online acuzate de 'ingerințe' electorale, amintind și de România

Aproximativ 50 de europarlamentari i-au cerut într-o scrisoare șefei diplomației europene, Kaja Kallas, ca UE să își extindă cadrul de sancțiuni împotriva platformelor digitale pe care le acuză de interferențe în procesele democratice și să conducă o coaliție globală împotriva unor astfel de încercări, relatează miercuri agenția EFE.
Scrisoarea, impulsionată de eurodeputata socialistă spaniolă Hana Jalloul, vicepreședintă a Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, a mai fost semnată de europarlamentari din grupul ei socialist, precum și din grupurile popularilor europeni (PPE), liberalilor (Renew), Verzilor și stângii.
Aceștia își manifestă 'îngrijorarea profundă față de influența platformelor digitale asupra proceselor electorale atât în interiorul, cât și în afara UE' și cer ca UE 'să își consolideze setul de instrumente de politică externă pentru a face față acestei amenințări emergente'.
Ei se referă în mod special la Elon Musk, magnatul american al tehnologiei, pe care îl acuză că prin controlul său asupra rețelei de socializare X a 'întreprins acțiuni ce ar putea submina în mod semnificativ integritatea procesului democratic'.
Respectivii eurodeputați cer astfel ca UE să examineze elaborarea unei 'strategii cuprinzătoare' care ar putea include noi instrumente și sancțiuni, precum și consolidarea cooperării globale pentru combaterea interferențelor în procesele democratice.
În primul rând, ei pledează pentru extinderea cadrului actual de măsuri restrictive menite să combată interferențele străine în procesele electorale cu instrumente actualizate în fața 'amenințărilor emergente din partea platformelor online precum X' și a acțiunilor unor 'figuri precum Elon Musk'.
În al doilea rând, acești europarlamentari doresc ca UE să conducă formarea unei coaliții internaționale angajate să apere integritatea electorală și să tragă la răspundere platformele online pentru rolul lor în răspândirea de conținuturi nocive.
Ei își motivează aceste cereri dând ca exemplu dezbaterea pe care Elon Musk a avut-o pe X cu lidera partidului german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, întrucât se tem că această dezbatere are potențialul de a 'schimba opțiunile opiniei publice' germane înaintea alegerilor anticipate din 23 februarie. Elon Musk, un apropiat al viitorului președinte american Donald Trump, și-a manifestat susținerea față de AfD, poziție considerată de politicienii germani pro-europeni drept o ingerință electorală.
Respectivii eurodeputați au reamintit, de asemenea, anularea rezultatelor recentelor alegeri prezidențiale din România în urma unor acuzații de interferențe rusești prin rețelele de socializare și faptul că Comisia Europeană investighează deja platforma X în baza Legii Serviciilor Digitale a UE (Digital Services Act - DSA).
În orice caz, în opinia semnatarilor scrisorii, situația necesită în plus și 'un răspuns în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune' a UE. Ei invocă în acest sens așa-numita 'Busolă Strategică', actuala strategie de apărare și securitate a UE, ce recunoaște manipularea și interferența din exterior drept 'o amenințare în creștere la adresa securității și a stabilității globale'.
'Deși ingerința este de mult timp un instrument al strategiilor geopolitice, tehnologiile moderne, internetul și platformele online i-au amplificat amploarea, complexitatea și efectele, implicând riscuri chiar și pentru democrațiile puternice', își mai motivează acești europarlamentari cererile, considerând că instrumentele actuale de politică externă ale UE menite să contracareze aceste amenințări 's-au dovedit insuficiente' pentru a aborda extinderea și complexitatea lor.
De partea cealaltă, patronul rețelei de socializare Meta, Mark Zuckerberg, a deplâns săptămâna trecută faptul că 'numărul legilor care instituționalizează cenzura (în UE) nu încetează să crească și, prin urmare, este dificil să se construiască acolo ceva inovator', declarație criticată de Comisia Europeană, după ce Meta a decis eliminarea în SUA a programului său de 'verificare a faptelor' (fact-checking) și diminuarea cenzurii cu privire la unele teme conflictuale precum imigrația sau identitatea de gen, teme asupra cărora această rețea de socializare a fost acuzată că cenzurează opiniile conservatoare.
'Am ajuns într-un punct în care pur și simplu sunt prea multe greșeli și prea multă cenzură. A sosit momentul să revenim la rădăcinile noastre în ceea ce privește libertatea de exprimare', a recunoscut Zuckerberg. Sistemul de 'verificare a faptelor' (fact-checking) va fi înlocuit de Meta în SUA cu un sistem de 'note comunitare' (community notes) similar celui aplicat de rețeaua X a lui Elon Musk. Schimbarea privește însă numai SUA, în timp ce în UE compania lui Zuckerberg trebuie să se supună în continuare normelor DSA. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Turcia: Imamoglu, nominalizat candidat la președinție al CHP, în pofida arestării sale
Primarul Istanbulului Ekrem Imamoglu a fost nominalizat duminică drept candidat la președinție al principalei formațiuni politice de opoziție din Turcia, în pofida încarcerării sale, informează dpa. Özgür Özel, liderul Partidului Republican la Poporului (CHP), a anunțat că 1,6 milioane dintre cei 1,7 milioane de memb
Israel: Netanyahu îl acuză pe șeful Shin Bet că a anchetat un ministru fără acordul premierului
Premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a acuzat luni pe directorul Agenției de securitate internă (Shin Bet), a cărui destituire a fost blocată de Curtea Supremă, că l-a anchetat fără acordul său pe ministrul securității naționale Itamar Ben Gvir, reprezentant al dreptei radicale israeliene, transmite AFP. ''Afirmația conform căreia
Convorbirile ruso-americane de la Riad în vederea unui posibil armistițiu în #Ucraina au început
Oficiali americani și ruși au început luni convorbiri în Arabia Saudită cu scopul de a face progrese în direcția unui armistițiu amplu în Ucraina, Washingtonul urmărind un acord de încetare a focului la Marea Neagră înainte de a obține un acord mai larg, informează Reuters, AFP și dpa. Discuțiile din spatele
Franța: Parizienii au votat pentru o amplă extindere a zonelor pietonale
Locuitorii Parisului au votat duminică în favoarea creării unei zone fără mașini pe o suprafață vastă din capitala franceză, relatează luni dpa. O majoritate clară a celor care au votat la referendum au susținut planul, ceea ce înseamnă că 500 de străzi din oraș vor fi 'înverzite' și transformate în zone pietona
Israelul înființează o administrație pentru 'plecarea voluntară' a palestinienilor din Fâșia Gaza
Ministerul Apărării din Israel a anunțat duminică înființarea unei administrații speciale menită să le permită palestinienilor să părăsească 'voluntar' Fâșia Gaza, o decizie denunțată de un ONG israelian anticolonizare, informează luni AFP. Potrivit ministerului, cabinetul de securitate a aprobat proiectul său de administra
SUA se pronunță pentru 'dezafectarea totală' a programului nuclear iranian
Consilierul pentru securitate națională al președintelui american Donald Trump a cerut duminică ''dezafectarea totală'' a programului nuclear dezvoltat de Iran, transmite DPA. ''Toate opțiunile sunt pe masă și este timpul ca Iranul să renunțe complet la dorința sa de a se dota cu o armă nucleară'', a declarat Mi
Telemunca este noul câmp de luptă în apropiatele alegeri din Australia
Un plan al opoziției din Australia de a-i forța pe funcționarii publici să se întoarcă la birou cu normă întreagă ar putea afecta milioane de oameni, a atenționat luni o organizație sindicală, într-un context în care problema telemuncii este un subiect important de dezbatere în perspectiva alegerilor generale de peste câteva luni,
Australia a primit primele sale sisteme de lansatoare de rachete HIMARS de fabricație americană
Armata australiană a primit primele sale sisteme de lansatoare de rachete HIMARS de fabricație americană, a anunțat luni guvernul, salutând livrările ce au menirea de a întări securitatea națională și regională, informează AFP. Primele două dintre cele 42 de sisteme HIMARS comandate din SUA au sosit, a anunțat Canberra într-u
Coreea de Sud: Curtea Constituțională respinge destituirea premierului
Curtea Constituțională sud-coreeană a respins luni moțiunea de destituire a premierului Han Duck-soo, un nou episod de instabilitate provocat de tentativa ratată a președintelui Yoon Suk Yeol de a impune legea marțială, informează AFP. Deși verdictul asupra unei eventuale destituiri a lui Yoon este așteptat în zilele ce urmează, Han Duck
Turcia: Autoritățile au cerut blocarea a peste 700 de conturi pe X, anunță rețeaua de socializare
Autoritățile turce, confruntate cu un val de proteste declanșate de arestarea primarului din Istanbul Ekrem Imamoglu, au cerut rețelei de socializare X să închidă peste 700 de conturi ale opozanților, a anunțat platforma, relatează AFP. 'Ne opunem multiplelor decizii ale Autorității turce pentru tehnologia informației și comunicării
VIDEO Sub amenințarea lui Trump, Canada intră în campanie electorală
Noul premier canadian Mark Carney a anunțat duminică organizarea de alegeri legislative anticipate la 28 aprilie, afirmând că are nevoie de un 'mandat puternic' pentru a face față amenințărilor președintelui american Donald Trump, care încearcă să 'spargă' Canada, relatează AFP. Relațiile dintre cei doi vecini și al
Israel: Guvernul a votat o moțiune de cenzură împotriva procurorului general al statului
Guvernul israelian a votat duminică o moțiune de cenzură împotriva procurorului general al statului, Gali Baharav-Miara, prima etapă într-o procedură de destituire fără precedent inițiată de executiv, a anunțat ministrul Justiției, relatează AFP. Această decizie survine la câteva zile după demiterea de către guvern a șefului
Emisarul președintelui Trump apreciază că Putin nu intenționează 'să preia toată Europa'
Steve Witkoff, emisarul special al președintelui american Donald Trump, a declarat că nu crede că Vladimir Putin dorește 'să preia toată Europa', relatează duminică AFP. Întrebat de canalul de televiziune Fox dacă președintele Putin ar intenționa să avanseze mai departe decât Ucraina dacă i se acordă concesii, emisarul american a răspuns: &
VIDEO Turcia: Primarul Istanbulului a fost reținut
Primarul Istanbulului Ekrem Imamoglu, acuzat de 'corupție', a fost încarcerat duminică la închisoarea din Marmara, cunoscută și sub numele de închisoarea Silivri, la periferia Istanbulului, a anunțat partidul său, relatează AFP. Edilul, arestat miercuri, a fost dus la această închisoare în același timp cu
Turcia: Primarul Istanbulului, demis din funcție
Primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, care urmează să fie închis duminică pentru 'corupție', a fost demis din funcții, a anunțat Ministerul de Interne turc, relatează AFP. 'Ekrem Imamoglu, primarul municipalității metropolitane din Istanbul (...) a fost suspendat din funcții', a anunțat ministerul într-un comunicat.