Un grup de eurodeputați cer sancțiuni UE contra platformelor online acuzate de 'ingerințe' electorale, amintind și de România
Aproximativ 50 de europarlamentari i-au cerut într-o scrisoare șefei diplomației europene, Kaja Kallas, ca UE să își extindă cadrul de sancțiuni împotriva platformelor digitale pe care le acuză de interferențe în procesele democratice și să conducă o coaliție globală împotriva unor astfel de încercări, relatează miercuri agenția EFE.
Scrisoarea, impulsionată de eurodeputata socialistă spaniolă Hana Jalloul, vicepreședintă a Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, a mai fost semnată de europarlamentari din grupul ei socialist, precum și din grupurile popularilor europeni (PPE), liberalilor (Renew), Verzilor și stângii.
Aceștia își manifestă 'îngrijorarea profundă față de influența platformelor digitale asupra proceselor electorale atât în interiorul, cât și în afara UE' și cer ca UE 'să își consolideze setul de instrumente de politică externă pentru a face față acestei amenințări emergente'.
Ei se referă în mod special la Elon Musk, magnatul american al tehnologiei, pe care îl acuză că prin controlul său asupra rețelei de socializare X a 'întreprins acțiuni ce ar putea submina în mod semnificativ integritatea procesului democratic'.
Respectivii eurodeputați cer astfel ca UE să examineze elaborarea unei 'strategii cuprinzătoare' care ar putea include noi instrumente și sancțiuni, precum și consolidarea cooperării globale pentru combaterea interferențelor în procesele democratice.
În primul rând, ei pledează pentru extinderea cadrului actual de măsuri restrictive menite să combată interferențele străine în procesele electorale cu instrumente actualizate în fața 'amenințărilor emergente din partea platformelor online precum X' și a acțiunilor unor 'figuri precum Elon Musk'.
În al doilea rând, acești europarlamentari doresc ca UE să conducă formarea unei coaliții internaționale angajate să apere integritatea electorală și să tragă la răspundere platformele online pentru rolul lor în răspândirea de conținuturi nocive.
Ei își motivează aceste cereri dând ca exemplu dezbaterea pe care Elon Musk a avut-o pe X cu lidera partidului german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, întrucât se tem că această dezbatere are potențialul de a 'schimba opțiunile opiniei publice' germane înaintea alegerilor anticipate din 23 februarie. Elon Musk, un apropiat al viitorului președinte american Donald Trump, și-a manifestat susținerea față de AfD, poziție considerată de politicienii germani pro-europeni drept o ingerință electorală.
Respectivii eurodeputați au reamintit, de asemenea, anularea rezultatelor recentelor alegeri prezidențiale din România în urma unor acuzații de interferențe rusești prin rețelele de socializare și faptul că Comisia Europeană investighează deja platforma X în baza Legii Serviciilor Digitale a UE (Digital Services Act - DSA).
În orice caz, în opinia semnatarilor scrisorii, situația necesită în plus și 'un răspuns în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune' a UE. Ei invocă în acest sens așa-numita 'Busolă Strategică', actuala strategie de apărare și securitate a UE, ce recunoaște manipularea și interferența din exterior drept 'o amenințare în creștere la adresa securității și a stabilității globale'.
'Deși ingerința este de mult timp un instrument al strategiilor geopolitice, tehnologiile moderne, internetul și platformele online i-au amplificat amploarea, complexitatea și efectele, implicând riscuri chiar și pentru democrațiile puternice', își mai motivează acești europarlamentari cererile, considerând că instrumentele actuale de politică externă ale UE menite să contracareze aceste amenințări 's-au dovedit insuficiente' pentru a aborda extinderea și complexitatea lor.
De partea cealaltă, patronul rețelei de socializare Meta, Mark Zuckerberg, a deplâns săptămâna trecută faptul că 'numărul legilor care instituționalizează cenzura (în UE) nu încetează să crească și, prin urmare, este dificil să se construiască acolo ceva inovator', declarație criticată de Comisia Europeană, după ce Meta a decis eliminarea în SUA a programului său de 'verificare a faptelor' (fact-checking) și diminuarea cenzurii cu privire la unele teme conflictuale precum imigrația sau identitatea de gen, teme asupra cărora această rețea de socializare a fost acuzată că cenzurează opiniile conservatoare.
'Am ajuns într-un punct în care pur și simplu sunt prea multe greșeli și prea multă cenzură. A sosit momentul să revenim la rădăcinile noastre în ceea ce privește libertatea de exprimare', a recunoscut Zuckerberg. Sistemul de 'verificare a faptelor' (fact-checking) va fi înlocuit de Meta în SUA cu un sistem de 'note comunitare' (community notes) similar celui aplicat de rețeaua X a lui Elon Musk. Schimbarea privește însă numai SUA, în timp ce în UE compania lui Zuckerberg trebuie să se supună în continuare normelor DSA. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Uniunea Europeană propune noi taxe asupra unor produse agricole rusești
Comisia Europeană a propus marți impunerea de taxe vamale pentru o nouă serie de produse agricole și îngrășăminte rusești importate în UE cu scopul de a 'slăbi' o sursă de venituri care permite Moscovei finanțarea războiului său împotriva Ucrainei, relatează AFP. Aceste taxe se adaugă celor impuse de UE în primă
Liban: Cel puțin 14 răniți într-o lovitură israeliană în sud (Ministerul Sănătății)
Cel puțin 14 persoane au fost rănite marți într-un atac israelian în sudul Libanului, în pofida încetării focului în vigoare de la sfârșitul lunii noiembrie, potrivit unui nou bilanț al Ministerului libanez al Sănătății, relatează AFP. Agenția de presă oficială libaneză ANI a raportat că o 'dronă inamică
Trump l-a invitat pe Netanyahu la Casa Albă pe 4 februarie (biroul premierului israelian)
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a fost invitat la Casa Albă pe 4 februarie de către președintele american Donald Trump, a anunțat marți biroul premierului, relatează AFP. Președintele american a afirmat în repetate rânduri că a jucat un rol cheie în stabilirea unui acord de încetare a focului între Israel ș
UE înțelege că România rămâne un stat puternic, stabil și cu priorități aliniate celor europene, afirmă Roxana Mînzatu
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Uniunea Europeană înțelege că România rămâne un stat puternic, stabil și cu priorități aliniate celor europene, a afirmat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, după întrev
Putin: Conflictul din #Ucraina s-ar termina în 'două luni' fără ajutor occidental
Președintele rus Vladimir Putin a dat asigurări marți că conflictul din Ucraina se va încheia în 'două luni' fără ajutorul militar al aliaților occidentali ai Ucrainei, care se teme de o reducere drastică a asistenței americane odată cu revenirea la putere a lui Donald Trump, relatează AFP. 'Nu pot exista, nu vor rezista o lună dacă ban
Premierul francez, criticat de partidele care-l susțin, după o declarație anti-imigrație
Premierul centrist francez François Bayrou a provocat consternare în rândul stângii și a unei părți din propria sa tabără politică după ce a spus că Franța se apropie de un 'sentiment al submersiunii' în fața numărului mare de imigranți, un limbaj tipic mai degrabă extremei drepte, relatează marți AFP. 'Aporturile str
Franța și Danemarca insistă că Europa trebuie să își apere 'propriile interese' în fața președintelui Trump
Președintele francez Emmanuel Macron și premierul danez Mette Frederiksen au subliniat marți necesitatea ca Europa să își apere 'propriile interese', rămânând în același timp 'atașate de legătura transatlantică', în condițiile în care președintele american Donald Trump a vorbit despre anexarea Groenlandei, un terito
Un nou acord nuclear între Washington și Moscova este greu de imaginat (analiză France Presse)
Dorința afișată de Washington și Moscova de a discuta asupra reducerii armamentelor nucleare nu este decât o declarație de poziție și acestora le-ar fi foarte greu să se pună de acord, în pofida faptului că acordul bilateral ce leagă cele două țări în acest domeniu expiră într-un an, apreciază experți citați marți de France Presse.
REGATUL UNIT-CINCI ANI DE LA BREXIT, un proces în continuă schimbare care nu se va încheia (raport UKICE)
Ieșirea din Uniunea Europeană, departe de a fi o chestiune rezolvată, va continua să fie 'pentru totdeauna' un subiect de actualitate pentru Regatul Unit, având în vedere necesitatea permanentă de revizuire a acordurilor bilaterale și de îmbunătățire a colaborării în probleme precum securitatea sau schimbările climatice, relatează marț
Polonia se protejează online cu programul 'Umbrela Electorală' înaintea alegerilor prezidențiale
Guvernul polonez condus de liberalul Donald Tusk a prezentat marți un program integral pe care l-a denumit 'Umbrela Electorală' și pe care îl descrie drept un instrument de protejare a alegerilor prezidențiale din 18 mai în fața atacurilor cibernetice și a dezinformării. 'Serviciile speciale ruse, atât civile c&ac
Senatul american a validat numirea lui Scott Bessent în funcția de secretar al Trezoreriei
Senatul american a validat luni numirea lui Scott Bessent în funcția de secretar al Trezoreriei, responsabil cu implementarea priorităților economice ale președintelui Donald Trump, printre care reduceri de impozite și cheltuieli federale, relatează AFP. Cu 68 de voturi pentru și 29 împotrivă, senatorii i-au permis miliardarului să
Rusia a atacat masiv în noaptea de luni spre marți șapte regiuni din #Ucraina, în special cu drone
Rusia a întreprins un atac masiv cu drone asupra a șapte regiuni ucrainene în noaptea de luni spre marți, utilizând cel puțin o sută de aparate de luptă fără pilot, una dintre acestea provocând un incendiu după ce a lovit un obiectiv industrial din Harkov, au anunțat autoritățile locale și forțele aeriene ucrainene, citate de dpa și EFE.
Guvernul britanic se opune includerii extremei stângi și a ecologiștilor violenți în definiția extremismului
Guvernul laburist britanic se opune includerii ecologiștilor violenți, extremei stângi și a bărbaților misogini în definiția extremismului, a relatat marți postul BBC, potrivit agenției EFE. Ministrul britanic de interne Yvette Cooper nu este de acord cu concluziile preliminare ale unui raport pe care l-a comandat anul trec
RD Congo: Protestarii au atacat ambasade la Kinshasa pe fondul conflictului din est, unde rebelii au capturat Goma
Poliția din Republica Democrată Congo (RDC) a folosit gaze lacrimogene contra protestatarilor în capitala Kinshasa, după ce au fost atacate ambasade pe fondul conflictului din estul țării, relatează marți Reuters. Demonstranții au vizat ambasade pe care le acuză de complicitate cu sprijinul dat de Rwanda rebelilor din M23, care au captur
Fâșia Gaza, 'patria palestinienilor', afirmă diplomația iraniană, propunând ca israelienii să fie mutați în Groenlanda
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqaei, a denunțat marți ideea președintelui american Donald Trump de a-i reloca pe palestinieni în afara Fâșiei Gaza, subliniind că acest teritoriu este 'patria' lor, relatează AFP. Anterior, într-o reacție la această propunere, ministrul de externe irania