Vladimir Putin, 25 de ani de putere absolută în Rusia

Preşedintele rus Vladimir Putin sărbătoreşte 25 de ani de putere absolută pe 31 decembrie, un sfert de secol în care şi-a eliminat toţi duşmanii, a declarat mai multe războaie, a anexat teritorii şi a construit o verticală monolitică a puterii care dă deja semne de anacronism, relatează luni EFE.
"Ne-am îndepărtat de marginea prăpastiei", a declarat Vladimir Putin, făcând aluzie la situaţia în care se afla Rusia când Boris Elţin i-a predat puterea, pe 31 decembrie 1999.
Reales în martie anul acesta pentru un nou mandat de şase ani, el şi-a găsit deja locul în istorie. Vladimir Putin vrea să intre în anale ca liderul care a redat mândria imperială ruşilor, umiliţi după căderea Uniunii Sovietice în 1991. Un imperiu nu poate fi o democraţie, dar răbdarea ruşilor, deşi biblică, are şi ea o limită. Costul victoriei în Ucraina va fi bara de măsurare a liniei fine ce separă succesul de eşec pentru liderul de la Kremlin.
Absolutism, religie şi naţionalism
Asemeni unui ţar, Vladimir Putin a exercitat cel mai nemilos absolutism în politică în aceşti 25 de ani; a arătat o credinţă oarbă în Biserica Ortodoxă Rusă - Rusia devenind noua redută morală împotriva liberalismului steril - şi a promovat ideologia naţionalistă mesianică a lumii ruse.
Dacă în primii ani s-a lăsat sfătuit, începând din 2012 - imediat după moartea liderului libian Muammar Gaddafi - liderul de la Kremlin a instituit un regim în care el are întotdeauna ultimul cuvânt. Deciziile colegiale care caracterizau Comitetul Central şi Biroul Politic din perioada sovietică au fost înlocuite cu un Consiliu de Securitate în care nu există loc pentru disidenţă. Partidul Kremlinului şi parlamentul sunt elemente de decor.
Odată cu reforma constituţională ce îi permite să rămână la putere până în 2036, el a depăşit o limită după care nu mai există întoarcere. Vladimir Putin se bazează pe Biserică Ortodoxă Rusă pentru a convinge poporul că are un mandat cvasi-divin, asemeni ţarilor din trecutul glorios al Rusiei.
Această situaţie a fost accentuată în timpul pandemiei de coronavirus. Închis cu hărţi ale Rusiei imperiale în buncărul său, doar câţiva consilieri puteau primi audienţă. Rezultatul a fost prima invazie a unei ţări europene de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Putin declară război Occidentului şi propriului popor
Retragerea grăbită a americanilor din Afganistan i-a demonstrat preşedintelui Putin că Occidentul a atins punctul cel mai de jos. Revenirea talibanilor la putere l-a convins că nici Statele Unite, nici europenii nu vor interveni militar în Ucraina. A greşit. El a crezut în rapoartele eronate ale serviciilor sale de informaţii că Ucraina va cădea în trei zile deoarece preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va fugi din ţară după primul atac.
Exact asta voia să spună cancelarul german Angela Merkel când vorbea despre faptul că Vladimir Putin a pierdut simţul realităţii. Întâlnirile sale cu liderii străini par mai degrabă lecţii de istorie. Desigur, o istorie rescrisă de Kremlin.
Lui Putin îi place să spună că frontul nu trece doar prin Ucraina, ci şi prin cultura, educaţia, economia şi tehnologia ruseşti. Iar cu ajutorul colegilor săi din fostul KGB, a declarat război propriului popor. Adică unor adversari precum Navalnîi, sau scriitori ca Akunin, artiştilor, jurnaliştilor, activiştilor şi oamenilor de ştiinţă care nu sunt suficient de patrioţi; şi tuturor tinerilor care nu vor să lupte în ţara vecină.
Este o nouă revoluţie culturală în care noua elită, adevăraţii eroi, nu sunt proletarii, ci veteranii războiului ucrainean, cei care cred cu fermitate că Rusia este o naţiune aleasă şi are un destin evident aşa cum au SUA.
Fisuri în sistem
Totuşi, ceea ce s-a întâmplat pe 8 decembrie în Siria a arătat că toate regimurile autoritare, indiferent de brutalitatea lor, au picioare de lut. Exilul în Rusia al liderului sirian Bashar al-Assad este o confirmare a înfrângerii viziunii geopolitice a preşedintelui Putin, obsedat de a pune capăt hegemonia occidentală pe toate continentele, dar incapabil să lupte pe două fronturi în acelaşi timp.
Blitzkrieg-ul din Ucraina a devenit o scurgere de oameni şi resurse, ceea ce a dezvăluit că Rusia, deşi capabilă să producă rachete hipersonice, este o ţară înapoiată din punct de vedere tehnologic şi împovărată de corupţie în rândurile generalilor. Şeful Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a înţeles acest lucru şi a încercat să schimbe situaţia printr-o revoltă armată, care i-a trezit pe mulţi ruşi din letargie, dar care l-a costat viaţa.
Serviciile secrete ruseşti, coloana vertebrală a regimului, acumulează erori. De la atacul islamist care a costat vieţile a 145 de oameni în martie, se trece la recenta crimă din mijlocul străzii a generalului responsabil cu apărarea chimică şi biologică, care a dezlănţuit furia lui Putin.
Principalul articol de export al Rusiei în timp de război nu mai sunt hidrocarburile, ci folosirea forţei pentru apărarea duşmanilor Occidentului, care, între timp, s-a dovedit şi ea depăşită. AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Opt state membre UE cer măsuri suplimentare pentru a consolida pregătirea împotriva amenințărilor
Opt state membre al Uniunii Europene au cerut, joi, într-o declarație comună, măsuri suplimentare pentru a consolida pregătirea în fața amenințărilor militare, hibride, teroriste și infracționale, transmite EFE. Textul miniștrilor de interne, pregătire civilă și reziliență din Belgia, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg
Putin declară că armata rusă a început crearea unei zone de securitate în nordul Ucrainei
Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că armata rusă a început să creeze o zonă de securitate la frontiera cu Ucraina, care ar include teritorii ale regiunilor Sumî și Harkov din nordul Ucrainei, relatează agențiile de presă EFE și Unian. 'Am spus deja că a fost luată decizia de a crea o zonă de securitate necesară de-
NATO: Cancelarul german este de acord cu creșterea bugetului apărării, dar eșalonat
Cancelarul german Friedrich Merz s-a declarat joi de acord cu propunerea secretarului general al NATO, Mark Rutte, de creștere a bugetelor apărării de către statele membre ale Alianței, dar a insistat asupra unei creșteri treptate, cu atingerea obiectivului în anul 2032, relatează agențiile DPA și EFE. Președintele american Donald Trump
Primarul Odesei face apel la Trump să-și schimbe strategia: 'Nicio logică nu funcționează cu Putin!'
Primarul Odesei, Ghennadi Truhanov, a făcut joi apel la președintele american Donald Trump să-și revizuiască strategia de negociere cu Moscova, întrucât 'niciun argument logic nu funcționează cu (Vladimir) Putin', pledând pentru impunerea unor sancțiuni 'reale' pentru a pune presiune asupra acestuia, relatează EFE.
Danemarca: Vârsta de pensionare va ajunge la 70 de ani în 2040
Parlamentul danez a adoptat joi o lege care crește vârsta de pensionare la 70 de ani începând cu 2040, de la 67 de ani, cât este în prezent, relatează AFP. Optzeci și unu de parlamentari au votat pentru și 21 împotrivă, a anunțat parlamentul pe site-ul său. În Danemarca, de la reforma di
Discuție Macron-Xi: Macron cere condiții echitabile de acces pe piață, iar Xi apărarea împreună a regulilor comerțului internnațional
Președintele francez, Emmanuel Macron, i-a cerut joi omologului său chinez, Xi Jinping, într-un apel telefonic, 'condiții echitabile' de acces pe piețele respective pentru companiile celor două țări, aspect pe care l-a calificat ca fiind 'fundamental', în timp ce liderul chinez i-a cerut omologului său francez să 'apere împreună
Israelul acuză Europa de 'incitare antisemită' după uciderea a doi angajați ai ambasadei sale din SUA
Ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a acuzat joi lideri europeni de 'incitare antisemită toxică' care a dat naștere la climatul ostil în care s-a produs uciderea a doi angajați ai ambasadei Israelului în SUA, relatează Reuters și dpa. Israelul s-a confruntat recent cu un val de critici din partea Europei, pe măsură
Moscova cere ca #Ucraina să aleagă un nou președinte pentru a putea semna memorandumul cu Rusia (responsabil diplomatic rus)
Poporul Ucrainei trebuie să aleagă un nou președinte în locul lui Volodimir Zelenski pentru ca Moscova să poată să semneze un memorandum cu Kievul privind viitoarea pace, a declarat joi directorul Departamentului Juridic al Ministerului rus de Externe, Maksim Musihin, citat de agenția oficială de presă TASS și publicația independentă The Moscow Times.
Kremlinul neagă un acord privind sediul următoarei runde de negocieri cu #Ucraina
Kremlinul a negat joi că există deja un acord cu privire la sediul următoarei runde de negocieri cu Ucraina, după ce în presa americană s-au scurs informații că acestea se vor desfășura la jumătatea lunii iunie, la Vatican, informează EFE. 'Deocamdată nu există niciun acord concret cu privire la următoarele întâlniri. Răm
Prins în ambuscadă de Trump, președintele sud-african reacționează: Îmi pare rău că nu am un avion să vă dau
'Îmi pare rău că nu am un avion să vă dau', i-a mărturisit miercuri, zâmbind, președintele sud-african Cyril Ramaphosa omologului său american Donald Trump - cu care a avut o întrevedere la Casa Albă -, făcând aluzie la avionul de lux pe care Qatarul i l-a oferit în dar magnatului republican pentru a înlocui aeronava Air Fo
Alegeri prezidențiale în Polonia: Candidatul Karol Nawrocki cere Germaniei reparații de război de 1.300 de miliarde de euro
Candidatul partidului Lege și Justiție (PiS) la alegerile prezidențiale din Polonia, Karol Nawrocki, care a reușit să intre în turul doi programat pentru 1 iunie, a cerut Germaniei reparații în valoare de 1.300 de miliarde de euro pentru suferințele cauzate țării în Al Doilea Război Mondial, transmite DPA. 'Reparațiile su
Din Lituania, cancelarul german Friedrich Merz acuză Rusia că amenință securitatea Europei
Cancelarul federal german Friedrich Merz a acuzat Rusia că amenință 'securitatea în Europa', în timpul unei deplasări în Lituania cu ocazia inaugurării oficiale în această țară a unei brigăzi blindate germane menită să întărească flancul estic al NATO, informează AFP. 'Rusia, așa cum se prezintă ea ast
Secretarul american al apărării l-a primit a doua oară pe Elon Musk la Pentagon
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, s-a întâlnit miercuri la Pentagon cu miliardarul Elon Musk; pentru magnatul apropiat de președintele Donald Trump a fost a doua vizită la sediul Departamentului Apărării Statelor Unite, transmite Reuters. Știrea despre care agenția a relatat în premieră a fost confirmată de purtă
Parlamentul European adoptă suprataxe vamale masive pe îngrășămintele din Rusia și Belarus
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Parlamentul European a votat joi pentru introducerea unor suprataxe vamale pentru îngrășăminte și anumite produse agricole din Rusia și Belarus pentru a preveni o potențială amenințare la securitatea alimentară a UE și a limita fondurile ruse pentru războiul său din Ucraina.
UE, Franța, Germania și alte țări condamnă atacul de miercuri din apropierea Muzeului Evreiesc de la Washington
Uniunea Europeană, Germania, Franța, Italia și alte țări au condamnat joi atacul produs miercuri în apropiere de Muzeul Evreiesc din Washington, în care doi angajați ai ambasadei Israelului din SUA au fost împușcați mortal, au consemnat AFP, Reuters și dpa. Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, s-a declarat 'șoc