Fostul președinte american Jimmy Carter a murit la vârsta de 100 de ani
![Image](https://agerpres.ro/data/202412/20241230061359_645692.jpg)
Fostul președinte american Jimmy Carter, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a murit duminică la vârsta de 100 de ani, în orașul său natal din statul Georgia din sud-estul SUA, generând o ploaie de omagii din partea succesorilor săi la Casa Albă și în lume, informează agențiile de presă internaționale.
Președintele american aflat la sfârșit de mandat Joe Biden a decretat o zi de doliu național pe 9 ianuarie în onoarea democratului, salutat de numeroși lideri străini pentru angajamentul său în favoarea păcii și drepturilor omului chiar și dincolo de singurul său mandat prezidențial (1977-1981).
'Jimmy Carter, al 39-lea președinte al SUA și laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2002, a decedat în pace duminică 29 decembrie la domiciliul său din Plains, în Georgia, înconjurat de familie', a anunțat fundația sa Carter Center într-un comunicat.
'Tatăl meu era un erou, nu doar pentru mine, ci și pentru toți cei care cred în pace, în drepturile omului și în iubirea dezinteresată', a declarat Chip Carter, fiul fostului lider democrat, citat de fundație.
Toți președinții americani încă în viață și care i-au succedat s-au înclinat în fața lungii existențe ieșite din comun a celui pe care nimeni nu-l credita cu șanse de a fi ales președinte și care era cel mai în vârstă fost locatar al Casei Albe.
Democratul Joe Biden, 82 de ani, cel de-al 46-lea președinte aflat la sfârșit de mandat, a cerut în timpul unui discurs adresat Națiunii ca viața îndepărtatului său predecesor 'fie evaluată raportat la ceea ce el a făcut, nu la ceea ce el a spus'.
Biden a anunțat organizarea de funeralii naționale în capitala federală Washington, fără a preciza data lor, pentru cel care a fost arhitectul acordurilor de la Camp David care au dus la primul tratat de pace între Israel și o țară arabă, Egiptul, dar a cărui moștenire a fost umbrită de criza ostaticilor din Iran.
Miliardarul republican Donald Trump, care va reveni la Casa Albă pe 20 ianuarie, și-a exprimat 'cel mai mare respect' pentru Jimmy Carter, care 'a lucrat din greu pentru ca America să fie mai bună'.
El a fost 'un om remarcabil', potrivit democratului Barack Obama, și 'a muncit neîncetat pentru o lume mai bună și mai justă', a întărit democratul Bill Clinton.
Ceea ce Jimmy Carter a realizat 'va inspira generații de americani', a salutat republicanul George W.Bush.
În 2015, Jimmy Carter anunțase că suferă de un cancer la creier și că beneficiază de aproape doi ani de îngrijiri la domiciliu.
După o serie de spitalizări, în februarie 2023 'el a ales să-și petreacă timpul care i-a mai rămas acasă', înconjurat de apropiații săi. El primea acolo îngrijiri paliative.
Parlamentari, lideri și responsabili de asociații s-au grăbit atunci să salute cariera acestui președinte atipic, fost militar și proprietar al unei ferme familiale de arahide.
Soția și fidela sa companioană de viață Rosalynn a decedat lângă el pe 19 noiembrie 2023, la vârsta de 96 de ani. Ea a fost înhumată la Plains, după un omagiu național. Foarte slăbit, Jimmy Carter fusese prezent la înmormântare, în una dintre rarele sale apariții publice din ultimii ani.
Jimmy Carter fusese ales președinte al SUA în 1976, în timpul unei Americi încă marcate de scandalul Watergate, care îl obligase pe președintele Richard Nixon să demisioneze.
Artizan al acordurilor de la Camp David care au dus, în martie 1979, la semnarea unui tratat de pace israeliano-egiptean, cel de-al 39-lea președinte al SUA a fost aspru criticat în țara sa în timpul luării de ostatici americani în Iran. Anunțarea, pe 24 aprilie 1980, a eșecului misiunii militare pentru eliberarea lor a spulberat speranțele sale de a fi reales.
În 1982, după ce părăsise Casa Albă, Jimmy Carter a fondat Carter Center pentru a promova dezvoltarea, sănătatea și soluționarea conflictelor din lume.
Călător neobosit, el a putut fi văzut peste tot: în Mexic, în Peru, în Nicaragua sau în Timorul Oriental, unde a efectuat misiuni de mediere sau de observator electoral.
În 2002, el a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Pace, pentru 'decenii de eforturi neobosite în scopul de a găsi soluții pașnice la conflicte internaționale'.
Foarte implicat în ONG-ul Habitat for Humanity, el lucra încă pe șantiere de caritate la cei peste 90 de ani ai săi, alături de soția sa Rosalynn, pe care o întâlnise în 1945.
Însă în 2019, acest creștin foarte religios s-a confruntat cu o serie de probleme de sănătate, care l-au obligat să fie spitalizat de mai multe ori. În același an, el a devenit cu toate acestea primul fost președinte american care a atins vârsta de 95 de ani.
Jimmy Carter a început să dispară încetul cu încetul din viața politică, lipsind de exemplu de la ceremonia de învestire a lui Joe Biden în ianuarie 2021, la care participă de obicei foștii președinți. Câteva luni mai târziu, Jimmy Carter l-a primit însă pe liderul democrat în micul său oraș natal Plains, unde locuia după plecarea sa de la Washington.
În fața Casei Albe, duminică seara, americani și-au exprimat emoțiile lor, printre care Yoni Neirman, venită din Vermont (nord-est) și pentru care Carter 'a fost un adevărat om de stat, acest gen de personalitate care pare să nu mai existe'.AGERPRES/(AS - editor: Adriana Matcovschi, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Soldații ruși răniți sunt trimiși pentru recuperare în sanatorii nord-coreene, afirmă ambasadorul Rusiei la Phenian
Soldați ruși răniți în conflictul din Ucraina sunt trimiși pentru reabilitare în sanatorii și clinici specializate nord-coreene, a declarat ambasadorul rus în Coreea de Nord, Aleksandr Mațegora, potrivit EFE. 'Un exemplu clar al relației frățești (dintre ruși și nord-coreeni) este reabilitarea a sute de luptători răniți în cadrul
Hamas amână 'până la noi ordine' eliberarea unui nou grup de ostatici, prevăzută pentru sâmbătă
Aripa militară a Hamas a anunțat luni că amână 'până la noi ordine' eliberarea unui nou grup de ostatici israelieni, prevăzută să aibă loc sâmbătă, în schimbul palestinienilor reținuți de Israel, în cadrul armistițiului intrat în vigoare pe 19 ianuarie, relatează AFP, Reuters și dpa. 'Eliberarea prizonierilor, ca
Înghețarea fondurilor SUA amenință unele anchete asupra crimelor de război ale Rusiei în #Ucraina
Înghețarea finanțării externe de către administrația președintelui Donald Trump a început să aibă impact asupra efortului internațional de a trage Rusia la răspundere pentru presupusele crime de război comise în Ucraina, potrivit a opt surse și unui document ucrainean consultat de Reuters. Ucraina a deschis aproape 140.000 de dosare în
Israel: Opoziția acuză guvernul că 'îngroapă' orice anchetă cu privire la 7 octombrie 2023
Opoziția israeliană a acuzat luni guvernul că 'îngroapă' formarea unei comisii de anchetă cu privire la evenimentele din 7 octombrie 2023, după un nou refuz al executivului de a da curs acestei cereri, transmite AFP. 'Guvernul a făcut ieri totul pentru a îngropa această comisie, nu vor să se știe că prim-ministrul (Benjamin Netanyahu) a
Trump afirmă că palestinienii nu ar avea dreptul de a se întoarce în Gaza, conform planului său pentru acest teritoriu
Președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu pentru Fox News, care urmează să fie publicat luni, că palestinienii nu vor avea dreptul de a se întoarce în Fâșia Gaza, în cadrul planului său pentru acest teritoriu, relatează AFP. Întrebat de jurnalistul de la Fox News Bret Baier dacă palestinienii ar
Separatiștii din Donețk i se plâng lui Putin de probleme cronice în aprovizionarea cu apă în regiune
Liderul separatist al Donețkului, Denis Pușilin, a recunoscut luni, într-o reuniune cu președintelui rus Vladimir Putin, existența unor probleme cronice în aprovizionarea cu apă a acestei regiuni ucrainene anexate de Rusia în 2022, relatează EFE. 'Livrarea se face conform graficului', dar întreruperile sunt constante, ia
Premierul britanic Keir Starmer s-a supus public unui test pentru depistarea HIV
Premierul britanic Keir Starmer s-a spus unui test pentru depistarea HIV în fața camerelor de luat vederi, devenind astfel primul lider al țării sale, precum și din G7, care a făcut acest lucru public, a anunțat biroul său, relatează AFP. Downing Street a publicat luni imagini cu liderul laburist efectuând vineri un autotest, ca parte a unei iniția
O ostatică israeliană eliberată de Hamas critică transformarea eliberării captivilor într-o chestiune politică pentru Israel
Ostatica israeliană Arbel Yehud, eliberată pe 30 ianuarie de Hamas ca parte a acordului de încetare a focului în Fâșia Gaza, a mărturisit că s-a confruntat cu o 'realitate cruntă' când, la părăsirea enclavei palestiniene, a descoperit că ostaticii au devenit o 'chestiune politică' și o problemă de diviziune în Israel, informează
Reuters: Rusia joacă tare în discuțiile privind pacea în Ucraina, după ce Trump a vorbit despre un contact cu Putin
Toate condițiile președintelui Vladimir Putin pentru oprirea conflictului în Ucraina trebuie îndeplinite integral înaintea oricărui aranjament posibil pentru încheierea războiului, a declarat luni viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, care supervizează în Ministerul de Externe relațiile cu SUA și controlul asupra armamentelor, suger&acir
Programul Comisiei Europene pentru 2025 și războiul din Ucraina, principalele puncte ale sesiunii plenare a PE
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Prioritățile și programul Comisiei Europene pentru 2025, trei ani de război în Ucraina, uciderea opozantului rus Aleksei Navalnîi și strategia Uniunii Europene pentru Orientul Mijlociu constituie principalele puncte de pe agenda sesiunii plenare a Parlamentului European, care începe
Raportul dinaintea Conferinței de Securitate de la München vede o lume polarizată și plină de incertitudini
Raportul anterior Conferinței de Securitate de la München, pregătit în fiecare an de un grup de experți, arată o lume polarizată, plină de incertitudini, cu un număr mare de actori care au capacitatea de a influența afacerile globale și cu liberalismul politic și economic pus sub semnul întrebării în multe părți ale lumii, informează luni EFE.
Polonia: Tusk anunță un plan de investiții record de 155 miliarde de euro în 2025
Prim-ministrul polonez Donald Tusk a anunțat luni un plan de investiții record de 155 miliarde de euro pentru 2025 vizând relansarea creșterii economice și întărirea securității țării în contextul războiului din Ucraina, transmite AFP. 'Nu a existat niciodată o asemenea sumă în istoria economiei poloneze' pentru cheltuieli cu in
Siria: Președintele Ahmed al-Sharaa anunță că mii de persoane se alătură 'noii armate' siriene
Președintele sirian interimar Ahmed al-Sharaa a anunțat într-un interviu difuzat luni că mii de persoane se alătură 'noii armate siriene' după înlăturarea lui Bashar al-Assad, relatează AFP. 'Nu am impus recrutarea obligatorie în Siria. Am optat în schimb pentru înrolarea voluntară, iar astăzi mii de persoane se alătur
Războiul din #Ucraina și un posibil plan american de pace, pe agenda Conferinței de Securitate de la München
Războiul din Ucraina și așteptările referitoare la un posibil plan al Statelor Unite de a pune capăt conflictului marchează ediția din acest an a Conferinței de Securitate de la München, care are loc între 14 și 16 februarie și la care vor participa aproape 60 de șefi de stat sau de guvern și peste 100 de miniștri, potrivit directorului evenimentului, Christoph He
Zelenski vrea ca Europa să nu mai primească deloc energie de la Rusia și sugerează alți furnizori
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski vrea ca Europa să devină și mai independentă din punct de vedere energetic de Rusia în urma deconectării statelor baltice de la rețeaua electrică rusă și a sugerat Orientul Mijlociu și Africa de Nord ca posibili furnizori, relatează dpa. 'Moscova nu va mai putea folosi energia ca armă împotriva statelor