Politiciana germană Ursula von der Leyen a promis că va deschide o serie de proiecte încă de la începutul celui de-al doilea mandat al său în fruntea Comisiei Europene, între care un pact pentru o industrie curată sau o Cartă Albă a apărării, o agendă care este însă afectată de alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite, scrie AFP, care trece în revistă dosarele primelor 100 de zile.

Numărătoarea inversă până la sosirea lui Trump la Casa Albă

După aprobarea sa în Parlamentul European, miercuri, noua echipă condusă de Ursula von der Leyen îşi preia oficial atribuţiile la 1 decembrie, cu 50 de zile înainte de învestirea lui Donald Trump. Prima provocare pentru executivul european va fi "gestionarea acestui şoc exogen" al alegerilor americane, subliniază Simone Tagliapietra, analist la think tankul Bruegel.

Liderii europeni trebuie, în special, să se pregătească, financiar şi militar, pentru o posibilă dezangajare a Statelor Unite din Ucraina.

În ceea ce priveşte comerţul, noua Comisie trebuie să găsească şi o soluţie dacă imprevizibilul preşedinte american creşte semnificativ taxele vamale la produsele europene, aşa cum a promis.

Prioritate acordată economiei

În siajul raportului elaborat de fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, Ursula von der Leyen vrea să-şi pună al doilea mandat sub semnul competitivităţii economice.

Politiciana germană a promis că va pune pe masă un "pact pentru o industrie curată" care va trebui pus în aplicare de doi din cei şase vicepreşedinţi executivi ai săi: spaniola Teresa Ribera (Tranziţie ecologică şi concurenţă) şi francezul Stephane Sejourne (Strategie industrială).

Comisia doreşte să ajute companiile să-şi ''decarbonizeze'' activitatea.

Von der Leyen a promis încă din primele luni o "iniţiativă" privind fabricile de inteligenţă artificială, pentru a stimula noi utilizări industriale ale inteligenţei artificiale.

Mercosur şi agricultura

Noua Comisie îşi începe activitatea cu o problemă arzătoare pe masă, acordul de liber schimb cu ţările din America Latină din Mercosur (Brazilia, Paraguay, Argentina, Uruguay), care stârneşte furia fermierilor, în special în Franţa.

Executivul european intenţionează în continuare să semneze acordul, dacă este posibil la începutul lunii decembrie, în cadrul unui summit al Mercosur din Uruguay, dar guvernul francez se opune acestuia şi speră să găsească, pe lângă Polonia, şi alţi aliaţi printre Cei 27.

În afară de această problemă, Ursula von der Leyen a promis o "viziune asupra agriculturii şi alimentaţiei" în primele trei luni. Noul comisar european pentru agricultură şi alimentaţie, luxemburghezul Christophe Hansen, va trebui, în special, să negocieze următoarea politică agricolă comună 2028-2034. Un raport recent a recomandat ajutoare "mult mai direcţionate" celor care au nevoie de ele şi la a căror calculare nu s-ar mai ţine cont de dimensiunea fermelor.

Carta Albă a apărării

Comisia intenţionează să prezinte în primele sale 100 de zile "o Cartă Albă privind viitorul apărării europene", care să identifice în special "nevoile de investiţii" ale UE, un subiect crucial de la declanşarea războiului din Ucraina.

Pentru prima dată, executivul european a numit un comisar responsabil de aceste probleme, lituanianul Andrius Kubilius.

Von der Leyen estima în iunie că nevoile de finanţare pe 10 ani ar fi de aproximativ 500 de miliarde de euro.

Dar obstacolele rămân numeroase în faţa reticenţei mai multor state membre, într-un moment în care UE trebuie să îşi finanţeze, printre altele, tranziţia energetică.

Preşedinta Comisiei Europene a anunţat, de asemenea, un plan de acţiune privind securitatea cibernetică a spitalelor în primele trei luni de mandat.

Imigraţie

Într-o Europă care se confruntă cu ascensiunea extremei drepte, imigraţia se află deja în fruntea agendei europene. În timpul unui summit de la Bruxelles din 17 octombrie, Cei 27 au cerut "în mod urgent" o lege care să accelereze expulzările străinilor aflaţi în situaţie ilegală.

Ursula von der Leyen abordase acest subiect chiar mai înainte, promiţând că va pune pe masă "rapid" o nouă propunere.

Un nou text este, prin urmare, în pregătire, în condiţiile în care UE a adoptat deja pactul privind migraţia şi azilul la mijlocul lui mai 2024, care ar trebui să intre în vigoare la jumătatea lui 2026, cu o înăsprire a "filtrării" la frontiere şi un mecanism de solidaritate între statele membre. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)