Irlandezii au început să voteze vineri dimineaţă în alegeri legislative care se anunţă strânse între cele trei partide principale ale ţării, la finalul unei campanii fulger, care a fost dominată de criza locuinţelor şi de costul vieţii, transmite AFP.

Cele două partide de centru-dreapta din coaliţia aflată la putere, Fine Gael şi Fianna Fail, sunt umăr la umăr cu partidul naţionalist de stânga Sinn Fein.

Alegătorii au început să voteze la ora 07:00 GMT pentru a alege cei 174 de deputaţi ai camerei inferioare a parlamentului, Dail, acestei ţări cu o populaţie de 5,4 milioane de locuitori.

Simon Harris (38 de ani), şeful guvernului din aprilie şi liderul Fine Gael, intra în alegeri dintr-o poziţie bună după ce şi-a revitalizat partidul, aflat la guvernare din 2011, însă gafele sale din timpul campaniei s-au reflectat direct în sondaje. Un clip video care îl arată întorcând spatele unei asistente sociale în timp ce aceasta îi explica dificultăţile cu care se confruntă a fost vizionat de peste trei milioane de ori.

Potrivit ultimului sondaj de opinie dinaintea votului, publicat miercuri seara, Fianna Fail ar urma să fie pe primul loc cu 22% din voturi, înaintea lui Fine Gael (în coborâre) şi Sinn Fein (în creştere), la egalitate cu 20%. Independenţii ar câştiga 14% din voturi.

Deric Sweeman, un şofer de camion în vârstă de 55 de ani, a fost primul care a votat la o secţie de votare din nordul Dublinului şi a dat votul formaţiunii Sinn Fein. "A sosit momentul schimbării. Fine Gael şi Fianna Fail au avut timp să rezolve lucrurile, dar nu au făcut-o", a declarat el pentru AFP. Locuinţele şi îmbunătăţirea infrastructurii trebuie să fie prioritatea următorului guvern, consideră acesta.

De câteva zile, Mary Lou McDonald, lidera Sinn Fein, afirmă că există "un elan favorabil unei schimbări". Acest partid, care nu a guvernat niciodată în Irlanda, este fosta aripă politică a grupării paramilitare IRA care a luptat împotriva britanicilor în Irlanda de Nord până la acordul de pace din 1998.

Fianna Fail şi Fine Gael s-au succedat la putere de la independenţa Irlandei faţă de Regatul Unit în 1921.

După ultimele alegeri din 2020, câştigate ca număr de voturi de Sinn Fein, cele două partide de centru au format o coaliţie guvernamentală cu Verzii.

Simon Harris şi Michael Martin, liderul Fianna Fail şi actualul ministru de externe, au exclus orice coaliţie cu Sinn Fein pe toată durata campaniei, ceea ce reduce considerabil şansele partidului de stânga de a putea forma un guvern.

Toţi cei trei candidaţi au acordat prioritate crizei locuinţelor, în contextul unei penurii semnificative de proprietăţi imobiliare şi a creşterii populaţiei din cauza imigraţiei.

Potrivit institutului european de statistică Eurostat, cheltuielile pentru locuinţe reprezintă 50% din venitul gospodăriilor în Irlanda. Chiriile au crescut cu 68% între 2010 şi 2021.
Criza costului vieţii, sănătatea, dizabilităţile şi imigraţia au dominat dezbaterile din campania electorală.

Sinead Cashman, o logopedă în vârstă de 34 de ani, a votat pentru partidele mici. "Suntem o ţară bogată, dar nu credem că banii sunt folosiţi în cel mai eficient mod", a spus ea pentru AFP. "Guvernul trebuie să lucreze pentru a îmbunătăţi sectorul sănătăţii, care nu funcţionează", a adăugat ea.

Este de aşteptat ca un sondaj la ieşire de la secţiile de votare să dea o idee despre rezultate vineri seara, după ce secţiile de votare se vor închide la ora 22:00 GMT.

Numărarea voturilor va începe sâmbătă dimineaţă, dar ar putea dura câteva zile din cauza sistemului electoral complex din Irlanda. Vor urma apoi discuţiile pentru formarea unei coaliţii, deoarece este foarte puţin probabil ca un partid să obţină suficiente voturi pentru a guverna singur. AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)