Ţările europene şi Statele Unite ale Americii au depus o rezoluţie prin care condamnă lipsa de cooperare a Iranului în problema nucleară, în pofida unui avertisment de la Teheran, în contextul în care miercuri începe la Viena o reuniune a Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA), transmite AFP.

Parisul, Berlinul şi Londra (E3), asociate cu Washingtonul, au depus oficial textul în vederea unui vot probabil joi, potrivit unor surse diplomatice intervievate de AFP.

"Această iniţiativă (...) nu va face decât să complice problema", a avertizat şeful diplomaţiei iraniene, Abbas Araghchi, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său francez, Jean-Noel Barrot, anunţate miercuri de Teheran în contextul deschiderii la Viena a reuniunii Consiliului guvernatorilor AIEA.

Dorinţa Occidentului de a creşte presiunea asupra Iranului dăunează "atmosferei pozitive" a schimburilor dintre Teheran şi AIEA, a mai spus Araghchi.

Şeful agenţiei ONU, Rafael Grossi, a vizitat vineri două situri nucleare importante din Iran.

Potrivit unui raport confidenţial al AIEA, Teheranul, care susţine că vrea să înlăture "îndoielile şi ambiguităţile" cu privire la controversatul său program nuclear, a iniţiat pregătiri pentru a opri extinderea stocului său de uraniu înalt îmbogăţit - semnal de bunăvoinţă primit cu "scepticism", conform unui înalt diplomat, de către Washington şi aliaţii săi E3, care cer de mai multe luni măsuri concrete şi, prin urmare, au decis să meargă înainte cu rezoluţia.

Textul acesteia consultat de AFP "reafirmă că este esenţial şi urgent" ca ţara să ofere "răspunsuri tehnice credibile" cu privire la prezenţa unor urme inexplicabile de uraniu la două situri nedeclarate în apropiere de Teheran, Turquzabad şi Varamin, şi cere un "raport complet" către AIEA.

În 2015, Iranul şi mai multe ţări, inclusiv Statele Unite, au încheiat la Viena un acord privind programul nuclear iranian. Acest aşa-numit pact JCPOA prevedea o relaxare a sancţiunilor internaţionale împotriva Teheranului, în schimbul garanţiilor că Iranul nu încearcă să se doteze cu arma atomică.

Teheranul neagă cu înverşunare că ar avea astfel de ambiţii militare şi îşi apără dreptul la utilizarea energiei nucleare în scopuri civile.

În 2018, Donald Trump, preşedintele de atunci al SUA, a retras unilateral Statele Unite din acord - pe care Teheranul îl respecta, potrivit AIEA - şi a reinstituit sancţiuni dure împotriva Iranului. De atunci, în revanşă, Iranul şi-a mărit considerabil rezervele de material nuclear îmbogăţit, ridicând pragul acestuia la 60%, aproape de 90% cât este necesar pentru fabricarea unei arme atomice. JCPOA a plafonat nivelul de îmbogăţire la 3,67%.

Potrivit AIEA, Iranul este singurul stat fără arme nucleare care a îmbogăţit uraniu la un nivel atât de ridicat, continuând în acelaşi timp să acumuleze stocuri importante.

"Dacă va fi adoptată o rezoluţie împotriva noastră, Iranul va lua măsuri reciproce şi vom lua noi măsuri pentru programul nostru nuclear care cu siguranţă nu le vor fi pe plac", a avertizat sâmbătă şeful diplomaţiei iraniene, care în 2015 a fost negociatorul şef din partea Iranului la negocierile cu marile puteri cu privire la dosarul nuclear.

Iranul a ratificat în 1970 Tratatul de neproliferare (TNP), care impune statelor semnatare să declare şi să-şi pună materialele nucleare sub controlul AIEA, mai aminteşte AFP. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)