Liderii ţărilor G20, care includ cele mai importante state industrializate şi emergente, au difuzat luni, în prima zi a summitului lor de la Rio de Janeiro, în Brazilia, o declaraţie finală, cu referiri la războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu, între altele, informează marţi dpa.

Brazilia, care deţine preşedinţia rotativă a G20, a reuşit să deblocheze forumul aducând cele mai puternice economii de pe planetă la un acord pe probleme precum războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu. Liderii G20 şi-au exprimat, de asemenea, angajamentul pentru o impozitare mai eficientă a celor superbogaţi şi au reiterat ţinta convenită la nivel internaţional de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius comparativ cu perioada preindustrială.

Un punct cheie al acordului a fost nevoia de a reforma Consiliul de Securitate al ONU, iar în acest sens G20 a cerut în declaraţia finală ca acest organism al ONU să devină mai "reprezentativ, incluziv, eficient, eficace, democratic şi responsabil''.

Evenimentul desfăşurat la Muzeul de Artă Modernă din Rio a concretizat aceste eforturi, deşi cu un limbaj foarte vag şi fără obiective specifice de rezolvare a problemelor care au tensionat relaţiile internaţionale mai mult decât oricând de la încheierea Războiului Rece.

G20 şi-a exprimat astfel "îngrijorarea profundă cu privire la situaţia umanitară catastrofală din Fâşia Gaza şi escaladarea din Liban", ţinta bombardamentelor şi incursiunilor armatei israeliene în ultimul an.

La fel ca acum un an, agresiunea Rusiei în Ucraina nu a fost condamnată explicit

În ceea ce priveşte Ucraina, unde invazia rusă durează de aproape trei ani, liderii G20 "au evidenţiat suferinţa umană şi repercusiunile negative" legate de război "asupra securităţii alimentare şi energetice globale, a lanţurilor de aprovizionare şi a stabilităţii macrofinanciare".

Însă în niciun moment nu a fost menţionată Rusia, membră a G20, precum SUA, Uniunea Europeană şi China, notează EFE.

Mai mult, scrie dpa, la fel ca la summitul de anul trecut din India, nu a existat o condamnare explicită a agresiunii Rusiei în Ucraina, spre deosebire de poziţia puternică asumată la summitul din Bali, în Indonezia, din 2022.

În schimb, a existat doar o referire generală la "imensa suferinţă umană şi la impactul negativ al războaielor şi conflictelor din întreaga lume" asupra securităţii alimentare şi energetice, între altele.

Nici atacul din 7 octombrie 2023 al grupării islamiste palestiniene Hamas nu a fost menţionat

Nu a fost menţionat nici atacul din 7 octombrie 2023 al grupării militante palestiniene Hamas asupra Israelului, în care au fost ucise 1.200 de persoane, majoritatea civili. Înainte de summit, cercuri guvernamentale germane declaraseră că un astfel de rezultat al negocierilor ar fi "inacceptabil".

Declaraţia finală menţionează în schimb "îngrijorarea profundă cu privire la situaţia umanitară catastrofală din Fâşia Gaza şi escaladarea din Liban". Ajutorul umanitar trebuie extins de urgenţă şi protecţia populaţiei civile consolidată, se arată în document, într-un mesaj clar către Israel.

G20 reafirmă totodată "dreptul palestinienilor la autodeterminare" şi "angajamentul neclintit faţă de viziunea soluţiei cu două state în care Israelul şi un stat palestinian trăiesc alături în pace în cadrul unor graniţe sigure şi recunoscute, în conformitate cu dreptul internaţional şi rezoluţii relevante ale ONU".

Înainte de summit, ministrul de externe israelian Gideon Saar a cerut G20 să recunoască dreptul Israelului la autoapărare, să ceară eliberarea tuturor ostaticilor şi să condamne Hamas şi gruparea şiită libaneză Hezbollah, împotriva cărora Israel luptă în Fâşia Gaza şi, respectiv, în Liban. O declaraţie care nu ar menţiona aceste puncte ar încuraja Iranul şi aliaţii săi să continue să semene instabilitate în Orientul Mijlociu, a scris Saar.

Lansarea Alianţei Globale împotriva Foametei şi Sărăciei

Declaraţia finală, care constă din 85 de puncte, a inclus şi angajamentul de a atinge Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă (ODS) şi de a accelera acţiunile pentru a le îndeplini la timp.

În acest scop, G20 a lansat Alianţa Globală împotriva Foametei şi Sărăciei, o iniţiativă a preşedintelui brazilian Luiz Inacio Lula da Silva. Alianţa a luat naştere cu sprijinul a 82 de ţări şi cu mandatul de eradicare a acestui flagel, care afectează în prezent 733 de milioane de oameni.

Totuşi, preşedintele argentinian Javier Milei, un inamic declarat al ODS, a anunţat într-un comunicat separat că, pentru prima dată de când Argentina face parte din G20, guvernul său "a semnat declaraţia preşedinţilor care se disociază de tot conţinutul legat de Agenda 2030". Cu toate acestea, obiecţiile sale nu au blocat difuzarea documentului.

"Fie din răutate, fie din ignoranţă, majoritatea guvernelor moderne au insistat pe eroarea că, pentru a combate foametea şi sărăcia, este nevoie de o intervenţie mai mare a statului", a spus Milei în discursul său la prima sesiune plenară. Pentru Milei, capitalismul este suficient, pentru că - a dat el asigurări - "piaţa liberă a scos deja 90% din populaţia globală din sărăcia extremă".

Dimpotrivă, Lula a considerat "esenţial" să se pună capăt foametei pentru a obţine "o lume în pace" şi a îndemnat G20 să acţioneze.

"Foametea şi sărăcia nu sunt rezultatul penuriei sau al fenomenelor naturale", a spus Lula. În schimb, ele sunt rezultatul unor decizii politice care duc la excluderea unei mari părţi a umanităţii, a adăugat el.

Banca Interamericană de Dezvoltare a promis deja 25 de miliarde de dolari pentru această iniţiativă. Organizaţia internaţională nonprofit Oxfam a cerut ca, în plus, ţările G20 însele să facă investiţii publice substanţiale în aşa-numita agricultură de subzistenţă. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că şi Uniunea Europeană se va implica în iniţiativă.

Apel la reformarea instituţiilor globale

Lula a cerut, de asemenea, un multilateralism mai puternic, subliniind necesitatea unor instituţii globale mai incluzive şi mai reprezentative pentru a asigura stabilitatea şi a promova pacea.

"Stabilitatea lumii depinde de instituţii mai reprezentative", a insistat Lula, subliniind importanţa includerii diverselor voci în forurile de luare a deciziilor. El a descris această diversitate drept "calea către pace" şi esenţială pentru echilibrul guvernanţei globale.

Lula a cerut o reformă rapidă a ordinii internaţionale, pledând împotriva ideii de a aştepta ca anumite crize - precum războaiele mondiale sau colapsurile economice - să fie forţe motrice ale schimbării.

''Viitorul va fi multipolar'', a insistat Lula, pledând pentru măsuri proactive care să reflecte peisajul global în schimbare. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)