Joe Biden va deveni duminică primul preşedinte american în exerciţiu care se deplasează în Amazonia, vizită istorică pe fondul temerilor faţă de politica SUA în domeniul protecţiei mediului pe care le provoacă apropiata revenire a lui Donald Trump la Casa Albă, relatează AFP.

Înainte chiar de sosirea preşedintelui (81 de ani) la Manaus, în Brazilia, în centrul celei mai mari păduri tropicale a planetei, Casa Albă a anunţat că SUA şi-au îndeplinit în 2024 angajamentul de a-şi ridica la 11 miliarde de dolari ajutorul bilateral în lupta împotriva schimbărilor climatice, devenind astfel "cel mai mare donator bilateral din lume în materie de finanţare climatică".

Un anunţ simbolic, în momentul în care participanţii la conferinţa asupra climatului COP29 de la Baku dezbat cine ar trebui să finanţeze lupta împotriva schimbărilor climatice.

"Niciun stat nu trebuie să se laude că este cel mai mare donator bilateral. Contribuţia totală în materie de finanţare climatică este cea care contează, SUA nu şi-au atins niciodată 'partea în mod echitabil'",nuanţează Friederike Räder, specialistă în finanţare climatică la ONG Global Citizen.

Washingtonul este criticat pentru că a preferat ajutorul bilateral finanţării fondurilor multilaterale gestionate în comun cu ţările emergente. Uniunea Europeană rămâne cel mai mare contributor mondial în ceea ce priveşte finanţarea climatică.

Potrivit Casei Albe, Biden va anunţa de asemenea la Manaus o dublare, la 100 milioane de dolari, a contribuţiei americane la Fondul Amazonia, fond internaţional pentru protecţia acestei păduri.

Vizita sa, între summitul Asia-Pacific la Lima şi o reuniune a liderilor G20 la Rio de Janeiro, subliniază angajamentul său de a "lupta împotriva schimbărilor climatice", care "este în mod evident una dintre cauzele care definesc preşedinţia" Biden, a explicat miercuri consilierul pentru securitatea naţională Jake Sullivan.

Preşedintele american are în agendă survolarea imensei păduri şi vizitarea unui muzeu înainte de a se adresa media. El se va întâlni de asemenea cu indigeni şi cu responsabili locali care lucrează la protejarea Amazoniei.

Revenirea la putere în 20 ianuarie a lui Donald Trump trezeşte îngrijorări cu privire la respectarea angajamentelor în domeniul luptei împotriva schimbărilor climatice ale SUA, al doilea emiţător mondial de gaze cu efect de seră după China.

Trump a retras ţara din Acordul de la Paris asupra climatului în primul său mandat şi a avertizat că vrea să procedeze la fel în cursul celui de-al doilea.

Pădurea amazoniană, care se întinde pe teritoriile a nouă ţări, joacă un rol crucial în lupta împotriva schimbărilor climatice datorită capacităţii sale de absorbţie a dioxidului de carbon, un gaz cu efect de seră. Este de asemenea una dintre zonele cele mai vulnerabile la schimbarea climatică şi la degradarea mediului înconjurător.

Şi în timp ce este de obicei una din regiunile cele mai umede din lume, ea a fost devastată în acest an de cele mai grave incendii din ultimele două decenii ca urmare a secetei severe care a lovit toată America de Sud, potrivit observatorului european Copernicus.

Despădurirea a făcut-o să piardă în patru decenii o suprafaţă echivalentă cu cea a Germaniei şi Franţei la un loc, evaluează un studiu recent al Reţelei amazoniene de informaţii socio-ambientale şi geografice RAISG, un colectiv de cercetători şi ONG.

Biden se va întâlni săptămâna viitoare la Rio, în timpul reuniunii G20, cu preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, care a făcut din protejarea pădurii amazoniene una din priorităţile sale şi s-a angajat în special să reducă la zero defrişarea ilegală a Amazoniei în Brazilia până în 2030.

Cu un oarecare succes: despădurirea în Amazonia braziliană a scăzut cu peste 30% în decurs de un an, între august 2023 şi iulie 2024, situându-se la cel mai redus nivel din ultimii nouă ani.

Umbra lui Donald Trump va plana asupra reuniunii G20 de la Rio, remarcă AFP.

Mulţi experţi se tem că el va frâna tranziţia spre energiile regenerabile angajată de administraţia Biden şi va submina speranţele de a se atinge obiective cruciale climatice pe termen lung.

În timpul campaniei sale, miliardarul republican a promis că "va fora cu orice" şi a pus la îndoială realitatea schimbărilor climatice.

O retragere a SUA dintre negociatorii climatici ar putea da marilor poluatori precum China şi India o scuză pentru a-şi revizui în scădere propriile angajamente. AGERPRES/(AS-editor:Lilia Traci, editor online: Anda Badea)