Numirea în fruntea comunităţii naţionale de informaţii a SUA a lui Tulsi Gabbard, aprigă oponentă a intervenţionismului militar al Washingtonului, stârneşte serioase preocupări, în special cu privire la politizarea activităţii spionilor americani şi subordonarea lor faţă de Casa Albă, scrie vineri AFP.

Gabbard (43 de ani), fost ofiţer, "dezertoare" din Partidul Democrat şi cunoscută ca având poziţii favorabile preşedinţilor rus Vladimir Putin şi sirian Bashar al-Assad, încă poate fi contestată de Senat.

Dacă Senatul nu va contesta numirea, va fi o femeie fără experienţă în materie şi critică cu regularitate faţă de cele 18 agenţii americane cea care va primi titlul eminamente politic de Director al Informaţiilor Naţionale (DNI), notează AFP.

Este o poziţie creată în 2005, când s-a constatat în ce măsură insuficienta coordonare între agenţiile americane a împiedicat Washingtonul să zădărnicească atacurile din 11 septembrie 2001.

"Este o funcţie administrativă menită să asigure că agenţiile discută între ele, că se coordonează (...), că nu CIA dă tonul şi că există reguli de analiză", a explicat pentru AFP Mathew Burrows, fost ofiţer al CIA, actualmente analist la think-tank-ul Stimson din Washington.

DNI îl informează, de asemenea, zilnic pe preşedinte în legătură cu ce primeşte de la servicii. Opiniile lui Tulsi Gabbard şi apropierea ei faţă de următorul locatar de la Casa Albă ridică aşadar multe sprâncene, cu toate că şi predecesorii ei şi-au alcătuit o echipă proprie.

SUA, "aliatele lui Putin"?

"Numirea ei va fi o ameninţare la adresa securităţii Statelor Unite", denunţă Tom Nichols, profesor la American Naval War College. "O persoană cu (astfel de) opinii nu ar trebui să aibă voie să se apropie de 'bijuteriile regale' ale informaţiilor americane", consideră acesta.

Declaraţiile politicienei cu o puternică personalitate creează de mai mulţi ani polemică. Aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, atunci când a menţionat "preocupările legitime ale Rusiei cu privire la posibila intrare a Ucrainei în NATO".

Sau când l-a întâlnit pe Assad în Siria, acuzând elitele politice americane că sunt pro-război şi susţinând că vrea să evite conflictul. Gabbard, care atunci era reprezentantă democrată, nu dorea "să evite războiul, ci să protejeze regimul", denunţă Phillips O'Brien, profesor de studii strategice la Universitatea St Andrews, din Scoţia.

"Şi dacă Statele Unite ar fi pe cale să devină un aliat al lui Putin? Se poate pune această întrebare", adaugă el.

Prin numirea sa, Donald Trump speră, fără îndoială, să fie scutit de fricţiunile violente din primul său mandat cu responsabilii serviciilor de informaţii, pe care i-a tratat drept "naivi", sfătuindu-i "să se întoarcă la şcoală".

La sfârşitul anului 2018, secretarul său al apărării, generalul James Mattis, a demisionat invocând dezacordul său cu preşedintele cu privire la retragerea soldaţilor americani din Siria. Trump l-a calificat drept "cel mai supraevaluat general din lume", creând consternare în rândurile armatei şi informaţiilor.

În mai 2019, Donald Trump a anunţat deschiderea unor dosare secrete privind Rusia, pentru a se apăra de acuzaţiile de "coluziune" cu Moscova în campania electorală din 2016.

"Răstoarnă masa"

La scurt timp după aceea, Trump l-a pus pe liber pe directorul de atunci pentru informaţii naţionale, Dan Coats. După ce i-a fost refuzat postul, adjuncta acestuia, Susan Gordon, l-a criticat pe Trump ca fiind primul preşedinte "care nu are niciun cadru şi nicio bază pentru a înţelege limitele informaţiilor", citând unul dintre răspunsurile clasice ale acestuia la briefingurile cu serviciile: "Nu vă cred".

În acest sens, al doilea mandat va începe, cu siguranţă, pe alte baze. Donald Trump "vrea să neutralizeze astfel de critici din partea comunităţii" informaţiilor, rezumă Mathew Burrows. Şi "Gabbard are puterea, deoarece ea se ocupă de informarea zilnică a preşedintelui, să extragă analizele care nu servesc deciziilor sale".

Expertul recunoaşte că se teme că opiniile viitoarei şefe supreme a spionilor americani "colorează şi politizează inteligenţa". Ea "trebuie să înţeleagă că funcţia ei este să spună puterii adevărul. Şi sunt sigur că Trump nu asta are în minte pentru că (...) este convins că dispune de tot adevărul de care are nevoie", a declarat Burrows pentru AFP.

Consecinţele reale ale acestei numiri vor fi cunoscute doar în timp. Agenţii, pregătiţi să slujească statul, indiferent de liderul acestuia, îşi vor continua misiunea.

Dar deja "comunitatea se teme de o vânătoare de vrăjitoare. Au fost formulate luări de poziţii în legătură cu alegerile şi unii au renunţat la tăcere", notează Alexandre Papaemmanuel, profesor la Sciences-Po din Paris.

Potrivit acestuia, Donald Trump "va răsturna masa". "Aşa cum a reuşit să încalce codurile politicii, ale relaţiei mass-media cu alegătorii şi cetăţenii, ce putem spune şi ce nu putem spune, ne putem imagina că va încerca să încalce şi codurile foarte vechi ale sectorului de informaţii". AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Florin Ştefan, editor online: Simona Aruştei)