Dificultăţile din Parlamentul European de a aproba vicepreşedinţii noii Comisiei Europene au declanşat o ciocnire frontală între cele două mari familii politice de la Bruxelles, popularii şi social-democraţii, care face să atârne de un fir de păr coaliţia care de zeci de ani a susţinut şi a permis Uniunii Europene să progreseze, scrie EFE într-o amplă analiză.

Impasul european continua joi fără noi discuţii oficiale planificate pe termen scurt, după două zile foarte încărcate din punct de vedere politic, pe fondul blocării de către popularii europeni a candidatei spaniole Teresa Ribera şi a furiei social-democraţilor, care au declarat că refuză "să continue să albească" Partidul Popular European (PPE) de vreme ce nu-l mai consideră un partener de încredere.

Prima consecinţă directă a blocajului este riscul ca noua Comisie Europeană să nu-şi înceapă mandatul la 1 decembrie, aşa cum era planificat. Însă, chiar mai grav, blocajul lasă în aer şi coaliţia dintre partidele proeuropene cu ajutorul căreia a fost promovată practic de-a lungul timpului întreaga legislaţie europeană şi care, împreună cu Verzii, i-a acordat Ursulei von der Leyen al doilea mandat la conducerea executivului european, în iulie.

De la ultimele alegeri europene, PPE are posibilitatea de a ajunge la acorduri atât cu aceste grupuri proeuropene, cât şi cu Conservatorii şi Reformiştii Europeni şi cu cei de extremă dreaptă (Patrioţi pentru Europa şi Europa Naţiunilor Suverane), cu care a agreat în ultimele luni amendamente la textele privind bugetul comunitar sau poziţia instituţiei cu privire la criza din Venezuela.

Şase vicepreşedinţi şi un comisar, în aşteptare

Vicepreşedinţii executivi desemnaţi ai viitoarei Comisii - propuşi de Estonia, Finlanda, Franţa, Italia, România şi Spania -, precum şi comisarul desemnat al Ungariei, sunt cei care mai au de aşteptat din cauza situaţiei apărute.

Trei dintre ei par a fi şi cei mai controversaţi: ungurul Oliver Varhelyi, trimisul premierului Viktor Orban în executivul comunitar căruia i s-a acordat un portofoliu minor; italianul Raffaelle Fitto, căruia progresiştii îi refuză calitatea de vicepreşedinte; şi spaniola Teresa Ribera, împotriva căreia Partidul Popular din Spania (de opoziţie - n.r.) a început o cruciadă la care s-au alăturat partenerii săi europeni, adică Partidul Popular European (PPE).

Partidul Popular îi atribuie Teresei Ribera responsabilitatea pentru tragedia provocată de inundaţiile din Comunitatea Valenciană (estul Spaniei - n.r.) şi cere guvernului de la Madrid să desemneze un nou candidat. Totuşi, Partidul Popular European nu merge până într-acolo încât să ceară un alt nume şi pune pentru moment două condiţii: ca Ribera să meargă în Congresul Spaniei pentru a da explicaţii şi să promită să demisioneze în cazul în care este inculpată pentru felul în care a gestionat situaţia în timpul inundaţiilor catastrofale.

Aceste condiţii merg mână în mână cu obţinerea promisiunii din partea social-democraţilor europeni de a da undă verde lui Varhelyi şi Fitto, deşi în practică PPE nu are nevoie de această promisiune şi poate obţine confirmarea celor doi cu ajutorul partenerilor săi de dreapta din Parlamentul European.

Supărarea social-democraţilor

Social-democraţii europeni, la rândul lor, consideră un afront că popularii europeni pun semnul egalităţii între cei doi şi Teresa Ribera, întrucât Fitto şi Varhelyi aparţin unor partide din afara coaliţiei proeuropene.

"Evident că ei (popularii europeni - n.r.) au două majorităţi posibile. Noi nu avem aşa ceva, dar nici nu vom permite ca ei să ne folosească pur şi simplu pentru ca el să scape basma curată şi să iasă din când în când şi să spună că trebuie să facem un cordon sanitar în condiţiile în care zilnic face exact contrariul", a subliniat o sursă social-democrată, referindu-se la preşedintele grupului PPE, Manfred Weber.

Social-democraţii refuză deocamdată să-i sprijine pe candidaţii ungar şi italian, scrie EFE.

Surse populare încă mai vorbesc despre "o dispoziţie pentru dialog", dar pentru social-democraţi încrederea a dispărut. Ei spun că, chiar şi fără ei, PPE poate obţine orice vot sau candidat cu ajutorul ultraconservatorilor şi al extremei drepte.

Însă această opţiune, posibilă din punct de vedere matematic, este complexă din punct de vedere politic pentru Weber, care continuă să susţină că nu vrea să coopereze direct nici cu Patrioţi pentru Europa, nici cu Suveraniştii (unde se află partidul extremist Alianţa pentru Germania, AfD) şi în a cărui ţară, Germania, urmează să aibă loc alegeri peste trei luni. La Berlin, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) chiar menţine un cordon sanitar pentru a ţine departe de putere extrema dreaptă, notează EFE.

"Să spună Von der Leyen dacă acceptă să fi fost aleasă cu o majoritate şi acum să fie susţinută timp de cinci ani de o altă majoritate", sintetizează surse social-democrate.

În calitate de mediatori sunt liberalii de la Renew Europe (al treilea partener al coaliţiei proeuropene - n.r.) şi însăşi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care s-a întâlnit cu liderii grupurilor pentru a încerca să apropie poziţiile şi care îşi păstrează optimismul.

"Parlamentul European va vota noua Comisie pe 27 noiembrie. Încă mai avem timp, (...) este responsabilitatea noastră şi o luăm foarte în serios, mai ales văzând ce se întâmplă în lume. Primele luni ale unei legislaturi sunt întotdeauna dificile, dar este important să lucrăm împreună'', a insistat Metsola, citată într-un comunicat de presă.

Surse parlamentare afirmă că săptămâna viitoare, cel mai probabil miercuri, toţi actorii se vor aşeza din nou la masa negocierilor pentru a vedea ce spaţiu de manevră au la dispoziţie. Până atunci - speră aceste surse - apele s-ar putea linişti în încercarea de a salva coaliţia proeuropeană.

Dacă nu o facem, avertizează o altă sursă, "intrăm pe un teritoriu necunoscut". AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)