Atmosfera este tensionată la summitul COP29, cu noi conflicte diplomatice care au ocupat centrul scenei joi, în timp ce negocierile avansează lent pentru a găsi o modalitate de a plăti pentru acţiunea climatică, care în lumea în curs de dezvoltare va necesita anual o finanţare externă de un trilion de dolari, informează vineri EFE.

Un schimb de atacuri verbale între Azerbaidjan şi Franţa a adăugat şi mai multă tensiune la atmosfera summitului care se desfăşoară zilele acestea la Baku, atmosferă deja aprinsă după plecarea delegaţiei argentiniene de la COP29, prin decizia preşedintelui Javier Milei.

Schimbul ostil dintre Franţa şi ţara gazdă a acestui summit mondial privind clima, cu acuzaţii şi reproşuri morale, s-a încheiat cu renunţarea de a asista la discuţiile de la Baku a ministrului francez al tranziţiei ecologice, Agnes Pannier-Runacher.

Preşedintele azer Ilham Aliev a acuzat Franţa şi Olanda de neocolonialism pentru menţinerea teritoriilor de peste mări, inclusiv Noua Caledonie, menţionând şi Corsica.

Pannier-Runacher a acuzat ulterior Azerbaidjanul, care de două decenii conduce o ţară pe care a moştenit-o de la tatăl său - remarcă EFE - că "instrumentalizează lupta împotriva schimbărilor climatice pentru o agendă personală nedemnă".

Un nou raport al Global Witness a dezvăluit că 880.000 de persoane din Azerbaidjan, o ţară care obţine aproape 50% din PIB-ul din combustibili fosili, trăiesc la mai puţin de cinci kilometri de un loc în care se arde gaz.

Ministrul francez a considerat, de asemenea, "ironic" faptul că Azerbaidjanul, ţară cu un "regim represiv şi liberticid, dă lecţii despre drepturile omului".

Pe fundalul acestor ciocniri verbale se întrezăreşte conflictul dintre cele două ţări privind sprijinul Franţei pentru Armenia în disputa cu Azerbaidjanul asupra enclavei Karabah, notează EFE.

În Armenia, tot joi, suedeza Greta Thunberg, care în 2018 a devenit faimoasă pentru că a început mişcarea globală a tinerilor activişti pentru climă Fridays for Future (Vineri pentru viitor), a criticat organizarea summitului de către Baku.

Thunberg a subliniat că gazda COP29 este o ţară care "exercită represiune şi vrea să crească producţia de combustibili fosili", calificând aceasta drept "ipocrizie şi standarde duble". "Azerbaidjanul nu numai că reuşeşte să comită toate aceste crime şi să nu îşi asume responsabilitatea pentru ele, dar i se oferă şi o platformă pentru a le legitima", a denunţat ecologista în cadrul unei conferinţe la Erevan, transmisă în direct pe YouTube.

La Baku negocierile şi-au continuat cursul într-un ritm "lent", cu puţin optimism în ce priveşte posibilitatea de a se ajunge la un consens.

Un raport al unui grup de economişti de marcă, printre care Nicholas Stern, autorul aşa-numitului "Raport Stern", care în 2006 afirma că a plăti pentru acţiunea climatică ar fi mai ieftin decât a nu o face, a dezvăluit joi care va trebui să fie contribuţia Nordului Global pentru a finanţa acţiunile climatice în ţările în curs de dezvoltare. Este vorba de un trilion de dolari anual până în 2030, cifră care corespunde cererii ţărilor în curs de dezvoltare la COP29, care au solicitat ca până în 2030 să li se furnizeze anual 1,3 trilioane de dolari pentru a plăti decarbonizarea necesară stopării încălzirii globale şi pregătirii pentru gestionarea efectelor climatice inevitabile.

Costul total al acestei acţiuni climatice în statele în curs de dezvoltare - cu excepţia Chinei - se ridică la 2,4 trilioane de dolari anual, au spus economiştii, care au subliniat că, din această sumă, 1,4 trilioane ar putea fi asumate de ţările vizate, în timp ce cele mai bogate economii ale lumii vor trebui să îşi asume plata restului de un trilion.

La summit, activiştii pentru climat au afişat un mesaj cu litere mari, plasat pe tribunele stadionului olimpic care găzduieşte întâlnirea, pe care scria, în limba engleză, "Plătiţi în avans!", cu care îndeamnă ţările să furnizeze banii necesari pentru a face faţă crizei climatice.

La rândul său, Global Solidarity Levy Task Force (GSLTF) a propus introducerea de noi taxe, în special pentru criptomonede, materiale plastice şi cei ultra-bogaţi "în scopul de a reduce decalajul finanţării la nivel global pentru climă". Noile "taxe de solidaritate" ar servi la finanţarea luptei împotriva schimbărilor climatice şi a dezvoltării şi ar urma să afecteze, de asemenea, aviaţia, combustibilii fosili şi tranzacţiile financiare.

În paralel, o sută de oameni de ştiinţă şi ONG-uri au cerut joi guvernelor din întreaga lume să adopte "măsuri concrete" împotriva dezinformării climatice prin acţiuni ce variază de la responsabilizarea platformelor digitale care o promovează şi până la abordarea impactului acesteia asupra tehnologiilor emergente, cum ar fi inteligenţa artificială.

"Această manipulare, adesea facilitată de marile companii de tehnologie, agenţii de relaţii publice, companii de publicitate şi mass-media, necesită un răspuns decisiv", au menţionat ei într-o scrisoare semnată de un grup de organizaţii ale societăţii civile şi experţi în climă la nivel global. "Ecosistemul nostru informaţional este deteriorat, iar cei responsabili trebuie să dea socoteală", au adăugat semnatarii, adăugând că "nevoia urgentă de a aborda criza climatică nu a fost niciodată mai evidentă" şi totuşi "răspândirea dezinformării continuă să submineze şi să întârzie" capacitatea colectivă de acţiune.

Tot joi, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a reacţionat la declaraţiile preşedintelui Aliev împotriva UE, Franţei şi Olandei, apreciind că ele sunt "inacceptabile", potrivit France Presse.

"Acuzaţiile preşedintelui Aliev despre UE, Franţa şi Ţările de Jos sunt regretabile", a spus el pe X, spunând că ele riscă, de asemenea, să slăbească obiectivele climatice esenţiale ale COP29.

Josep Borrell a respins, de asemenea, atacurile asupra presei şi a ONG-urilor care denunţă "situaţia critică a drepturilor omului" în Azerbaidjan.

Azerbaidjanul a acuzat Parisul de interferenţă în timpul recentelor revolte din Noua Caledonie, acuzaţii respinse de Franţa.

Preşedintele Azerbaidjanului l-a acuzat apoi pe şeful diplomaţiei europene Josep Borell că a comparat Europa cu o grădină, iar restul lumii cu jungle (remarci din 2022). "Dacă suntem jungle, atunci daţi-vă din drum şi staţi departe de treburile noastre", a conchis el. AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)