Trei partide politice, inclusiv mişcarea populistă Nemunas Dawn, au ajuns la un acord sâmbătă pentru a forma o coaliţie de guvernare în Lituania după alegerile parlamentare de luna trecută, informează AFP.

Social-democraţii au ieşit în frunte la alegerile din această ţară baltică, înaintea conservatorilor aflaţi la putere, dar fără a reuşi să adune suficient sprijin pentru a forma o majoritate capabilă să guverneze.

Coaliţia anunţată sâmbătă reuneşte social-democraţii, Uniunea Democrată "În numele Lituaniei" şi Nemunas Dawn. Ea va controla 86 din cele 141 de locuri din Parlament.

Acordul, care urmează să fie oficializat luni, prevede ca social-democratul Gintautas Paluckas, fost viceprimar al oraşului Vilnius, să devină prim-ministru.

Nemunas Dawn, care a câştigat 20 de locuri la alegerile legislative, este condus de Remigijus Zemaitaitis şi se defineşte ca un partid naţionalist de centru-stânga. În Lituania, el este calificat în general ca un populist.

Zemaitaitis este judecat pentru incitare la ură după ce a citat un poem antisemit despre uciderea evreilor în timp ce critica operaţiunile israeliene din Cisiordania.

"În mod clar nu există loc pentru antisemitism, nici în Partidul Social Democrat, nici într-un guvern condus de social-democraţi", a declarat Palukas presei.

Acordul de coaliţie a fost deja aspru criticat în străinătate.

Senatorul american Ben Cardin, preşedintele Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului, a declarat că participarea Nemunas Dawn la guvernare "subminează valorile esenţiale care unesc naţiunile noastre".

"Oferirea unei platforme retoricii antisemite şi actelor de ură nu este doar o trădare a idealurilor democratice comune, ci şi o ameninţare fizică la adresa siguranţei comunităţii evreieşti şi a minorităţilor", a spus senatorul într-un comunicat.

După schimbarea guvernului, se aşteaptă ca Lituania să-şi menţină sprijinul puternic pentru Ucraina, pe fondul îngrijorărilor regionale cu privire la Rusia vecină.

Mulţi dintre cei 2,8 milioane de locuitori ai Lituaniei se tem că şi ei vor deveni o ţintă dacă Rusia va câştiga războiul pe care l-a dezlănţuit în Ucraina.

Lituania este unul dintre cei mai mari contribuitori ai NATO, alocând 3,2% din PIB-ul său pentru apărare în acest an - cu mult peste ţinta de 2% stabilită de Alianţa Nord-Atlantică pentru ţările sale membre. Centru-stânga a promis să crească cheltuielile militare la 3,5% din PIB.AGERPRES/(AS - editor: Ionuţ Mareş, editor online: Andreea Preda)