Liderii statelor UE, reuniţi joi şi vineri la un summit informal la Budapesta, au semnat o declaraţie asupra competitivităţii Uniunii Europene, a spus la o conferinţă de presă la finalul summitului gazda acestuia, premierul conservator ungar Viktor Orban, conform căruia obiectivul comun pe care l-a observat la acest summit este de a "face Europa măreaţă din nou", el preluând astfel sloganul electoral al prietenului său Donald Trump, preşedintele ales al SUA, relatează Reuters şi EFE.

Acest summit european informal a fost axat pe tema competitivităţii, în condiţiile în care Uniunea Europeană a rămas în urma Statelor Unite şi economia europeană este afectată de o scădere a productivităţii şi competitivităţii, concomitent cu o creştere a preţurilor la energie, în timp ce se confruntă cu concurenţa în principal a Chinei şi a SUA.

Potrivit lui Orban, blocul comunitar are la dispoziţie circa şase luni pentru a lua o serie de măsuri cheie în vederea recuperării măcar parţiale a terenului pierdut în faţa altor puteri în ceea ce priveşte competitivitatea. "O jumătate de an. Mai mult timp nu avem", a indicat premierul ungar.

Acesta a amintit seria de probleme cu care se confruntă UE, în special creşterea economică slabă, în ultimii ani inferioară celei din SUA şi China, în timp ce companiile europene plătesc pentru energie preţuri mai mari decât concurenţii lor. Războiul din Ucraina, ajutorul financiar şi militar oferit acesteia şi înlocuirea energiei ruseşti cu surse mai scumpe alimentează presiunile asupra bugetelor şi economiei statelor UE, confruntate cu scăderea competitivităţii.

Liderii europeni s-au angajat în declaraţia finală a summitului să exploreze "noi instrumente" de finanţare a transformărilor economice pe care doresc să le impulsioneze pentru a creşte competitivitatea blocului comunitar şi a reduce astfel terenul pierdut în faţa SUA şi a Chinei. Ei recunosc că acest proces "va necesita investiţii importante", atât publice cât şi private, fără a menţiona deocamdată soluţii concrete, această chestiune esenţială a finanţării provocând divergenţe între statele UE.

În raportul său din septembrie, fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, prezent la summitul de la Budapesta, a estimat că blocul comunitar are nevoie de investiţii cuprinse între 750 şi 800 de miliarde de euro pe an. Germania şi celelalte state mai austere exclud orice nouă emitere de datorie comună, după ce s-a recurs la acest instrument pentru finanţarea planului de redresare post-pandemie.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat la încheierea summitului că până în iunie 2025 va prezenta o actualizare a soluţiilor pe care executivul comunitar le vede pentru creşterea competitivităţii UE şi reducerea birocraţiei.

Ea a evidenţiat trei priorităţi pe baza raportului Draghi asupra competitivităţii, şi anume reducerea decalajului de inovare în raport cu concurenţii, pregătirea unui plan comun pentru competitivitate, decarbonizare şi digitalizare, precum şi diminuarea dependenţei externe a UE faţă de sursele de energie şi materii prime strategice.AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)