Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a confirmat miercuri că "există dovezi" în legătură cu prezenţa unor soldaţi nord-coreeni în Rusia, adăugând că încă nu este clar ce vor face aceste trupe acolo, şi anume dacă vor fi implicate în războiul cu Ucraina, transmite Reuters.

"Dacă sunt co-beligeranţi, dacă intenţia lor este de a participa la acest război de partea Rusiei, atunci ar fi o chestiune foarte, foarte serioasă", a avertizat el.

"Ce vor face exact? Asta rămâne de văzut. Sunt lucruri pe care mai trebuie să le clarificăm", a completat secretarul american al apărării, adresându-se presei în timpul unei vizite la Roma.

NATO a anunţat de asemenea miercuri că este în măsură să confirme desfăşurarea unor soldaţi nord-coreeni în Rusia, mişcare în care organizaţia vede un risc de escaladare a războiului din Ucraina.

Ţările Alianţei Nord-Atlantice "au confirmat dovezile desfăşurării de trupe ale Coreei de Nord în Rusia", a declarat o purtătoare de cuvânt a NATO, citată de AFP. "Dacă misiunea acestor trupe este de a lupta în Ucraina, aceasta ar marca o escaladare semnificativă a sprijinului Coreei de Nord faţă de războiul ilegal al Rusiei", a adăugat reprezentanta Alianţei.

Serviciul militar de informaţii ucrainean (GUR) a afirmat săptămâna trecută că Rusia intenţionează să încorporeze într-una dintre brigăzile sale de asalt circa 3.000 de soldaţi nord-coreeni care ar putea fi desfăşuraţi în provincia rusă de graniţă Kursk, unde armata ucraineană a ocupat o porţiune de teritoriu.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat ulterior că două unităţi, care ar putea însuma până la 12.000 de soldaţi nord-coreeni, sunt în curs de pregătire pentru a se alătura trupelor ruse în război.

În opinia secretarului american al apărării, o implicare a soldaţilor nord-coreeni în acest conflict ar ilustra dificultăţile armatei ruse de a-şi completa pierderile pe front.

Preşedintele rus Vladimir Putin a dispus în septembrie 2022 mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti, dar în prezent ezită să decreteze o nouă mobilizare, întrucât cea precedentă a provocat exodul a sute de mii de ruşi care şi-au părăsit ţara de teama că ar putea fi trimişi pe front. Putin a promis de atunci că nu va mai ordona vreo mobilizare, el susţinând că ar fi suficient numărul celor care se oferă voluntari pentru a intra în rândurile armatei.

Însă, în prima jumătate a acestui an, numărul celor care s-au arătat dispuşi să semneze contracte cu armata rusă a scăzut dramatic, înregistrând totuşi o creştere după ce Ucraina a atacat în august provincia rusă Kursk.

Războiul lansat de Rusia prin invazia asupra Ucrainei are caracteristicile unui conflict de uzură sângeros, în care ambele tabere suferă mari pierderi umane dificil de înlocuit. În timp ce Rusia încearcă în continuare să se limiteze la voluntariat, Ucraina a adoptat măsuri stricte de mobilizare care au condus la numeroase tentative de fugă din ţară, la coruperea unor responsabili şi la acţiuni de recrutare forţată în care ofiţerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale.

Nici Kievul şi nici Moscova nu publică informaţii despre numărul victimelor proprii în acest război. Potrivit cotidianului american Wall Street Journal, o estimare confidenţială ucraineană, care datează însă de la începutul acestui an, indica până atunci circa 80.000 de morţi şi aproximativ 400.000 de răniţi în rândurile armatei ucrainene. Pentru tabăra rusă, o estimare făcută de presa rusă de opoziţie pe baza datelor notariale arată cel puţin 120.000 de morţi, în timp ce serviciile secrete occidentale au estimări variabile, unele mergând până la 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Anda Badea)