Ministrul de interne israelian Moshe Arbel, ultraortodox, a spart un tabu în cadrul comunităţii sale, afirmând că, după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, elevii şcolilor talmudice nu-şi mai pot justifica "din punct de vedere moral" cererea de a fi exceptaţi de la serviciul militar, informează joi AFP.

"Realitatea de după 7 octombrie este că întreaga comunitate ultraortodoxă trebuie să înţeleagă că nu este posibil moral să continue astfel", a declarat Arbel, într-un dialog pentru un podcast.

Serviciul militar este obligatoriu în Israel, însă ultraortodocşii pot evita recrutarea dacă se dedică studiului textelor sacre ale iudaismului, o exceptare instaurată de David Ben Gourion, fondatorul statului Israel în 1948.

Însă, în timp ce la acea dată măsura afecta doar 400 de tineri, astăzi ea vizează 66.000 de bărbaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 26 de ani, o resursă preţioasă pentru armata israeliană în războiul său împotriva Hamas.

La presiunea unei părţi a societăţii care cere ca evreii ultraortodocşi să-şi aducă şi ei contribuţia la securitatea ţării, Curtea Supremă a Israelului a decis ca această exceptare să fie suprimată începând cu 1 aprilie.

Cel puţin pe hârtie, pentru că au fost depuse mai multe recursuri şi problema provoacă tensiuni în cadrul coaliţiei guvernamentale care caută să voteze o lege pentru a autoriza din nou această exceptare.

Partidul Shas al ministrului de interne, formaţiune ultraortodoxă sefardă, şi partidul aşkenaz Iudaismul Unificat al Torei, sunt principalii aliaţi ai coaliţiei conduse de premierul Benjamin Netanyahu şi retragerea lor ar duce la prăbuşirea ei.

Într-un comunicat, Shas a reacţionat la afirmaţiile lui Arbel, care a efectuat el însuşi serviciul militar, afirmând că este la latitudinea rabinilor care conduc mişcarea să reglementeze aceste probleme. "Reprezentanţii partidului au primit consemnul de a nu se exprima asupra acestui subiect", a avertizat Shas.

Mai multe mii de evrei ultraortodocşi radicali, care se opun ferm oricărei opţiuni de serviciu militar, inclusiv pentru cei care nu studiază în şcolile talmudice, au manifestat joi la Ierusalim.

Potrivit site-ului de informaţii ultraortodoxe Kikar HaShabbat, citat de Times of Israel, partidele Shas şi Iudaismul Unificat al Torei negociază cu partidul Likud al lui Netanyahu un acord privind stabilirea unor cote anuale de recrutare - începând cu 25% dintre tinerii ultraortodocşi apţi pentru serviciul militar, adică 3.000 de oameni - procent care în timp ar urma să crească gradual.

Propunerea include şi sancţiuni economice dacă respectivele cote nu sunt îndeplinite şi o supervizare mai strictă a studenţilor yeshiva (seminare religioase - n.r.) de către guvern pentru a-i identifica pe aceia care susţin că învaţă în proporţie de 100% în şcoli yeshiva când în realitate nu fac acest lucru.

Ultraortodocşii reprezintă aproape 14% din populaţia evreiască a Israelului, potrivit Institutului Israelian pentru Democraţie, adică aproape 1,3 milioane de oameni.

Fâşia Gaza este scena unui război devastator dintre Israel şi Hamas, declanşat de un atac fără precedent al mişcării islamiste palestiniene pe teritoriul israelian pe 7 octombrie anul trecut, soldat cu moartea a 1.170 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ stabilit de AFP pe baza cifrelor oficiale israeliene. Peste 250 de persoane au fost răpite şi 129 sunt încă în mâinile Hamas în Gaza, dintre acestea din urmă 34 nemaifiind în viaţă, potrivit oficialilor israelieni.

Ca represalii, Israelul a promis că va "distruge" mişcarea islamistă şi a lansat o ofensivă vastă care a provocat până acum 33.207 de morţi, majoritatea femei şi minori, potrivit Ministerului Sănătăţii Hamas, aflat la putere în Gaza din 2007. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)