Guvernul israelian este angajat, joi, într-o cursă contra cronometru pentru a găsi un compromis şi a răspunde Curţii Supreme cu privire la recrutarea evreilor ultrareligioşi, o problemă spinoasă pentru coaliţia prim-ministrului Benjamin Netanyahu, notează France Presse într-un amplu comentariu.

Curtea Supremă, sesizată de mai multe recursuri prin care se cere recrutarea imediată a evreilor ultrareligioşi, pentru a respecta legile privind egalitatea între cetăţeni, a dat termen până miercuri guvernului să formuleze o propunere detaliată de proiect de lege.

În Israel, serviciul militar este obligatoriu, dar evreii ultrareligioşi ("haredim", în limba ebraică) pot evita recrutarea dacă îşi dedică timpul studierii textelor sacre ale iudaismului, o scutire stabilită la crearea statului Israel în 1948 şi care nu a mai fost de atunci schimbată, aminteşte AFP.

Având în vedere sensibilitatea acestei probleme ce a redeschis o diviziune profundă în ţară, coaliţia guvernamentală condusă de Netanyahu nu a ajuns la un acord din cauza opoziţiei partidelor ultrareligioase care nu vor să audă discuţii despre recrutare.

Solicitarea guvernului pentru câteva ore suplimentare, până joi la ora 12:00 GMT, pentru a-şi prezenta răspunsul Curţii Supreme, pare să indice că diferitele părţi caută să găsească un compromis.

Procurorul general, Gali Baharav-Miara, al cărei rol este acela de a consilia guvernul în probleme juridice şi de a-l reprezenta în faţa instanţelor de judecată, a atacat direct problema miercuri seară, anunţând că guvernul ar avea obligaţia de a proceda la recrutarea ultrareligioşilor de la 1 aprilie din cauza unui vid juridic.

Într-o perioadă în care Israelul este în război cu mişcarea islamistă palestiniană Hamas în Gaza de aproape şase luni, această scutire este din ce în ce mai criticată în societate, unii considerând că evreii ultrareligioşi ar trebui, la fel ca alţii, să aducă propria contribuţia la securitatea ţării şi să îşi efectueze serviciul militar.

Coaliţia guvernamentală a lui Netanyahu se bazează în mare măsură pe alianţa cu cele două mari partide ultrareligioase, Shas şi Iudaismul Unificat al Torei, care se opun cu înverşunare recrutării evreilor haredim. Plecarea celor două partide ar face să cadă coaliţia.

În mai 2023, guvernul a votat pentru un buget fără precedent de aproape un miliard de euro (3,7 miliarde de şekeli) pentru şcolile talmudice (yeshivot).

Aceste partide au susţinut controversatul proiect de reformă judiciară al lui Benjamin Netanyahu în schimbul sprijinului său pentru un proiect de lege ce urma să fie discutat în Parlament înainte de război privind continuarea amânării recrutării ultrareligioşilor.

Însă, la sfârşitul lunii februarie, ministrul apărării Yoav Gallant şi-a sfidat premierul anunţând o reformă a serviciului militar ce vizează includerea bărbaţilor haredi şi a cerut ca întregul guvern să o susţină.

Serviciul militar (32 de luni pentru bărbaţi şi doi ani pentru femei) este obligatoriu pentru tinerii israelieni, dar aproape toţi evreii ultrareligioşi scapă de el, datorită unui acord ce oferă tinerilor să studieze cu normă întreagă în şcoli talmudice şi să-şi amâne în fiecare an serviciul militar. Femeile tinere religioase sunt scutite automat.

De la invalidarea de către Curtea Supremă israeliană în 2012 a legii Tal, permiţând acest acord, scutirile au continuat, în baza unor acorduri între guvernele succesive şi partidele ultrareligioase.

Ultrareligioşii reprezintă aproximativ 14% din populaţia evreiască a Israelului, conform Institutului Israelian pentru Democraţie (IDI), sau aproape 1,3 milioane de persoane.

Aproximativ 66.000 de bărbaţi ultrareligioşi care au împlinit vârsta pentru îndeplinirea serviciului militar beneficiază de această amânare, conform unor date ale armatei.

În 1948, această amânare a permis unei elite de 400 de tineri să păstreze lumea studiilor textelor sacre, în mare parte decimată în timpul Holocaustului.

Majoritatea evreilor haredim cer ca această scutire să fie menţinută pentru toţi studenţii, considerând armata incompatibilă cu valorile lor.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Anda Badea)