Rusia nu vede în prezent posibilităţi de a negocia cu Ucraina un acord de încetare a ostilităţilor sau un summit de pace pe care Elveţia s-a arătat interesată să îl organizeze, potrivit ambasadorului rus la instituţiile ONU din Geneva, Ghennadi Gatilov, citat de EFE.

"Este foarte puţin probabil vreun acord serios cu actualul regim de la Kiev şi cu patronii săi din Occident", a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă cu membrii Asociaţiei Corespondenţilor acreditaţi la instituţiile ONU din Geneva.

Diplomatul rus a declarat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski "şi-a autoimpus o interdicţie" de a purta discuţii cu vreun organism oficial rus şi a criticat aşa-numita "formulă de pace" a preşedintelui de la Kiev ca fiind "un set de ultimatumuri".

În ceea ce priveşte planurile publice ale guvernului elveţian de a organiza un summit dedicat păcii în Ucraina, ambasadorul rus a declarat că, din principiu, ţara sa nu este împotriva negocierilor, "dar nu avem cu cine să discutăm pentru că Zelenski şi-a interzis să facă acest lucru".

Volodimir Zelenski a semnat în octombrie 2022 un decret care declara în mod oficial ca "imposibilă" perspectiva oricăror negocieri între Kiev şi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, dar lăsa uşa deschisă pentru discuţii cu Rusia, informa la vremea respectivă Reuters. Decretul intervenea după ce preşedintele rus proclamase drept parte a Rusiei patru regiuni ucrainene ocupate - Doneţk, Lugansk (est), Herson şi Zaporojie (sud) - în afară de Crimeea în 2014.

În plus, Gatilov a spus că, în cazul unei întâlniri la care ar participa reprezentanţi ruşi şi ucraineni, aceasta nu ar putea avea loc în Elveţia, întrucât Rusia nu o mai consideră drept ţară neutră de când a decis să aplice toate sancţiunile Uniunii Europene - din care nu face parte - împotriva Rusiei.

El a adăugat că, în orice caz, nu există mişcări care să indice organizarea acestui summit, care nu ar putea avea loc în mod serios fără participarea Rusiei.

Unul dintre obiectivele declarate ale Elveţiei este de a crea o platformă pentru realizarea planurilor de reconstrucţie a Ucrainei, un subiect pentru care a organizat o conferinţă internaţională la mijlocul anului 2022.

Pe de altă parte, Gatilov a criticat dur ideea Elveţiei şi a altor ţări europene de a folosi profiturile rezultate din fondurile ruseşti îngheţate în instituţii financiare internaţionale pentru a acoperi costurile asistenţei acordate Ucrainei.

"Sunt bani furaţi", a spus el, după ce a menţionat că Elveţia a blocat 7 miliarde de dolari de origine rusă.

Întrebat despre atacul terorist de săptămâna trecută la o sală de concerte de la periferia Moscovei, care a făcut 139 de morţi, oficialul diplomatic rus a spus că există multe întrebări fără răspuns în legătură cu acest atac, cum ar fi motivul pentru care Statul Islamic a atacat Rusia în condiţiile în care Orientul Mijlociu se află în mijlocul unui conflict centrat pe Fâşia Gaza.

De asemenea, el a apreciat drept straniu faptul că extremiştii au comis atentatul în plin Ramadan, lună sfântă pentru musulmani, şi că mai trebuie de lămurit "cui serveşte acesta".

Guvernul rus a acuzat marţi în mod direct Ucraina şi pe aliaţii săi occidentali că s-ar afla în spatele atacului, notează EFE.AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)