Ministrul apărării israelian, Yoav Gallant, a declarat luni, în timpul unei vizite oficiale la Washington, că Israelul nu are dreptul moral de a opri războiul din Fâşia Gaza şi a adăugat că ţara sa va lupta "pretutindeni" cu gruparea islamistă palestiniană Hamas, informează EFE.

"Nu avem niciun drept moral să oprim războiul cât mai sunt ostatici ţinuţi în Gaza", a afirmat oficialul citat, în declaraţii distribuite de Ministerul Apărării al Israelului. "Vom acţiona împotriva Hamas pretutindeni, chiar şi în locuri în care nu am fost încă", a adăugat el, referindu-se, fără a menţiona explicit, la Rafah, unde se refugiază peste un milion de oameni.

Gallant a insistat că acesta este mesajul pe care urma să-l transmită consilierului pentru securitate naţională al Casei Albe, Jack Sullivan, cu care avea programată o întâlnire în capitala SUA.

Separat, biroul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu a calificat marţi drept "delirante" solicitările formulate de Hamas, care cere o încetare a focului "integrală" şi retragerea trupelor israeliene din enclava palestiniană în schimbul încheierii unui armistiţiu în Fâşia Gaza şi a eliberării ostaticilor pe care îi deţine.

"Poziţia Hamas demonstrează în mod clar că nu este interesat să continue negocierile pentru a ajunge la un acord şi este o dovadă nefericită a răului făcut de decizia Consiliului de Securitate" al ONU.

Consiliul de Securitate al ONU a adoptat luni, după mai bine de cinci luni de război între Israel şi gruparea islamistă Hamas în Fâşia Gaza, prima sa rezoluţie prin care cere o "încetare imediată a focului" în enclava palestiniană, un apel blocat de mai multe ori de Statele Unite, care de data aceasta s-au abţinut.

Pe fondul acestei situaţii, premierul Netanyahu, a cerut echipei sale de negociatori aflată la Doha să se întoarcă în Israel.

Gruparea islamistă palestiniană i-a informat luni seară pe mediatori - Qatar, Egipt şi SUA - că impune din nou condiţiile pe care le mai ceruse într-o rundă anterioară de negocieri, după ce în acest sfârşit de săptămână la Doha au avut loc discuţii indirecte între părţi, în speranţa ajungerii la unui acord.

Delegaţia israeliană, condusă de şeful Mossadului, David Barnea, a pus pe masă un nou proiect de acord, conceput împreună cu Statele Unite - directorul CIA, William Burns, se afla şi el la Doha - şi aştepta un răspuns al Hamas, care a fost negativ.

"Hamas a respins încă o dată o propunere care avea sprijinul american şi şi-a reiterat cererile extreme: încheierea imediată a războiului, retragerea completă a forţelor israeliene din Fâşia Gaza şi permanenţa la putere pentru a putea repeta din nou şi din nou masacrul din 7 octombrie", a acuzat guvernul israelian.

Israelul a subliniat că nu se va supune "cererilor delirante" ale Hamas şi că va continua să opereze în Fâşie pentru a-şi atinge toate obiectivele de război: "eliberarea tuturor persoanelor răpite, distrugerea capacităţilor guvernamentale şi militare ale Hamas şi asigurarea faptului că Gaza nu mai reprezintă o ameninţare pentru Israel''.

La rândul său, gruparea islamistă a declarat într-un comunicat că noua propunere americană nu satisface "cerinţele de bază ale poporului palestinian şi ale rezistenţei".

"Netanyahu şi guvernul său extremist poartă întreaga responsabilitate pentru distrugerea tuturor eforturilor de negociere şi împiedicarea realizării unui acord până acum", a transmis gruparea islamistă palestiniană.

Propunerea respinsă de Hamas presupunea eliberarea a aproximativ 700 sau 800 de deţinuţi palestinieni, inclusiv 100 condamnaţi pentru crimă, în schimbul eliberării a aproximativ 40 de ostatici, în primul rând femei, copii, bolnavi şi bătrâni într-o primă fază, potrivit unor dezvăluiri ale presei israeliene.

Aceasta reprezenta o dublare a numărului de deţinuţi palestinieni pe care Israelul ar fi fost dispus să-i elibereze, în contextul în care, acum câteva săptămâni, se negocia eliberarea a 400 de deţinuţi palestinieni în schimbul a 40 de ostatici.

Un punct critic al negocierilor este profilul deţinuţilor palestinieni care ar urma să fie eliberaţi, deoarece Hamas cere punerea în libertate a circa 30 de deţinuţi palestinieni de înaltă securitate, condamnaţi la închisoare pe viaţă pentru atacuri teroriste, pentru fiecare femeie soldat israeliană pe care o eliberează. Contraoferta Israelului este de cinci deţinuţi palestinieni din această categorie pentru fiecare femeie soldat.

O altă cerere din partea Hamas este revenirea în nordul Fâşiei a mii de locuitori din Gaza care au fost strămutaţi, Israelul fiind de acord să permită întoarcerea a aproximativ 2.000 de locuitori pe zi, la două săptămâni de la intrarea în vigoare a acordului de armistiţiu.

Până acum părţile au ajuns doar la un acord de armistiţiu, care a durat o săptămână în noiembrie 2023 şi a permis schimbul a 105 ostatici cu 240 de deţinuţi palestinieni. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)